Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / Raport EPRI_RO7_Mures_2019.pdf

O atenţie deosebită în vederea analizei şi stabilirii inundaţiilor potenţiale semnificative trebuie acordată eficienţei infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor, luând în considerare următoarele aspecte:  cca. 70% din lungimea totală a digurilor se află la „risc tehnologic”, necesitând consolidări / reabilitări / relocări / supraînălţări în anumite zone, în conformitate cu prevederile Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii pe termen mediu și lung, unde se prevede ca pentru zonele locuite, asigurarea de calcul a digurilor să fie de minim 1%;  în România, în conformitate cu clasa de importanţă a construcțiilor, digurile au fost proiectate pentru o perioadă de revenire a inundaţiilor de o dată la 100 de ani – în zonele urbane (cca. 25% din lungimea totală a digurilor) şi de o dată la 10 ani pentru zonele agricole (în jur de 20% din lungimea totală a digurilor);

 lucrările hidrotehnice sunt clasificate în funcţie de probabilitatea de depăşire a debitelor de calcul, respectiv cu probabilităţi cuprinse între 0,5 - 1% pe 2.000 km, cu probabilitatea de 2% pe 525 km, cu probabilităţi cuprinse între 3 - 5% pe 2.200 km, cu probabilitatea de 10% pe 1.725 km şi cu o probabilitate incertă pe 1.850 km.  în România sunt în folosință numeroase acumulări care au și rol de atenuare a viiturilor, dintre care 303 au un volum de atenuare mai mare de 0,5 milioane m3. Dintre acestea, 102 au caracter nepermanent. Cele 303 acumulări însumează un volum total la Nivelul Normal de Retenție de 5,72 miliarde m3 și un volum de atenuare de 2,75 miliarde m3. Gradul de atenuare este în funcţie de frecvenţa de apariţie a inundaţiilor;  se află în curs de procesare inventarierea tuturor acumulărilor care au un volum mai mic de 10.000 m3. Numărul accidentelor la baraj în cazul acestor acumulări este foarte

redus, fapt ce determină o probabilitate mică de apariţie a unei viituri generate de avarierea acestor lucrări hidrotehnice. Cu toate că în asemenea situaţii consecinţele sunt însemnate, aceste tipuri de posibile evenimente nu au fost luate în considerare în acest ciclu de raportare;  Regulamentele pentru exploatarea barajelor și lacurilor de acumulare şi Planurile de acţiune în caz de accidente la baraje vor fi revizuite ţinând seama de efectele schimbărilor climatice. Alături de schimbările climatice, riscul de inundaţii viitoare este influenţat şi de:  dezvoltarea zonelor urbane şi alte modificări semnificative ale utilizării terenului care vor conduce la accelerarea scurgerii apei şi la volume mai mari care vor ajunge în cursurile de apă colectoare;  realizarea de noi construcţii în albiile majore; creşterea numărului de locuitori aflaţi în

zonele susceptibile la inundaţii;  degradarea în timp a infrastructurii de protecţie împotriva inundaţiilor şi creşterea riscului de cedare a acesteia;  deciziile privind investiţiile în infrastructura de protecţie împotriva inundaţiilor. Se are în vedere ca măsurile noi de protecţie să conlucreze cu lucrările existente pentru gestionarea riscului la inundaţii;

43