Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / Raport EPRI_RO7_Mures_2019.pdf

ață de inundaţiile istorice semnificative selectate, unde s-a utilizat un prag minim pentru indicatorul socio-economic de 50, în cazul A.P.S.F.R.-urilor au fost selectate numai tronsoanele de râu pentru care criteriul populaţiei (Ip) şi / sau criteriul socio-economic (Is-e) are valori peste 200 (criterii şi indicatori prezentaţi în cadrul capitolului referitor la Metodologia de desemnare a inundaţiilor istorice semnificative);  evaluarea riscului potenţial la inundaţii indică faptul că zona este considerată a fi de importanţă strategică naţională sau critică în cazul unor situaţii de urgenţă majoră (cum ar fi afectarea unor spitale, aeroporturi internaţionale, scoli, infrastructura de transport etc.);  specialiştii din domeniul managementului riscului la inundaţii la nivel de Administraţii Bazinale de Apă sau alte părţi interesate la nivel local pot indica în mod clar zone supuse riscului la inundaţii severe; acestea pot fi confirmate de către analize detaliate la nivelul întregii ţări. Identificarea şi desemnarea zonelor cu risc potenţial semnificativ la inundaţii s-a realizat pe baza schemei prezentată în figura 4.4.1.1. Pentru determinarea acestora au fost luate în considerare informaţii disponibile la momentul actual, precum:  tronsoane de râu stabilite ca A.P.S.F.R. în ciclul I al Directivei Inundaţii 2007/60/C.E.;  tronsoanele cursurilor de apă pe care s-au produs inundaţii istorice semnificative în perioada 2010-2016;  zone care au fost identificate ca fiind afectate de inundaţii istorice semnificative după implementarea Ciclului I al Directivei Inundaţii 2007/60/C.E., respectiv după anul 2012, şi care îndeplineau criteriile de hazard şi risc luate în considerare în definirea A.P.S.F.R.-urilor la nivel naţional în ciclul I; acestea au fost identificate în cadrul etapei de elaborare a P.M.R.I.;  extinderea spaţială a hazardului pentru viituri rapide şi scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, precum şi a riscului aferent;  rezultatele obţinute în cadrul proiectului VULMIN (“Vulnerabilitatea aşezărilor şi mediului la inundaţii în România în contextul modificărilor globale ale mediului – VULMIN”, 2012-2017, Programul Parteneriate în Domenii Prioritare - Direcţia 3: 56  Mediu, PN-II-PT-PCCA-2011-3.1-1587), respectiv tronsoane de cursuri de apă susceptibile la viituri rapide;  localităţi afectate de inundaţii provenite din ploi abundente de scurtă / lungă durată şi cu drenaj deficitar;  zonele susceptibile la inundaţii, sub forma înfăşurătorii inundaţiilor rezultate în urma modelării cu sisteme Fuzzy – GIS GRASS şi aplicării unor metode de procesare GIS a Modelului Digital al Terenului;  date spaţiale pentru evaluarea impactului potenţial al inundaţiei (consecinţe potenţiale). Figura 4.4.1.1 Identificarea şi desemnarea zonelor cu risc potenţial semnificativ la inundaţii (A.P.S.F.R.) Ip – Indicator populaţie afectată; Is-e – Indicator obiective socio-economice afectate; FF – Flash-Flood; IFF - indicele susceptibilităţii 57  În consecinţă, stabilirea zonelor cu risc potenţial semnificativ la inundaţii (A.P.S.F.R.) din Ciclul II de raportare, precum şi prelungirea unor tronsoane A.P.S.F.R. din Ciclul I, s-au bazat pe:  evenimentele istorice semnificative produse în perioada 2010-2016, ale căror consecinţe au avut valori ale Ip > 0 sau Is-e > 200;  experienţa specialiştilor (expert judgement) şi cunoaşterea locală a cursurilor de apă în ceea ce priveşte riscul la inundaţii; confirmate de următoarele surse: o extinderea spaţială a hazardului pentru viituri rapide şi scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, precum şi a riscului aferent (Risc FF = 3 - 5 sau Hazard FF = 5); o indicele de susceptibilitate IFF din proiectul VULMIN (IFF = 3 - 5); o inundaţii istorice semnificative cu impact mic, Is-e = 50 - 200;  zone care au fost identificate ca fiind afectate de inundaţii semnificative în cadrul etapei de elaborare a P.M.R.I. din ciclul I, confirmate de cele două analize menţionate la punctul anterior. De asemenea, zonelor A.P.S.F.R. stabilite în ciclul I au fost analizate în corelaţie cu prezenţa sau absenţa localităţilor vulnerabile şi a altor receptori de risc în vederea eliminării unor mici subtronsoane care nu prezintă risc major. Estimarea gradului de hazard şi risc la inundaţii pentru viituri rapide şi scurgeri pe versanţi, torenţi, pâraie Metodologia de determinare a hazardului şi a riscului pentru viituri rapide şi scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, a fost dezvoltată în cadrul I.N.H.G.A. – C.N.P.H. (Centrul Național de Prognoze Hidrologice) şi a urmărit următoarele etape principale de procesare şi analiză:  Determinarea Indicelui Potenţialului de manifestare a scurgerii accelerate a apei (FFPI), pe tot cuprinsul ţării, prin luarea în considerare a unui număr de 6 factori geografici care influenţează scurgerea apei la suprafaţă (panta reliefului, curbura în profil, grupa hidrologică de soluri, litologia, indicele de convergenţă a reţelei hidrografice şi acoperirea / utilizarea terenurilor);  Determinarea claselor de hazard pentru viituri rapide în bazine hidrografice mici, bazată pe configuraţia modelului hidrologic din cadrul sistemului naţional ROFFG şi pe valorile coeficienţilor de scurgere maximă în bazine mici, determinaţi pe baza relaţiilor obţinute în urma prelucrării datelor de la bazinele reprezentative, la nivel naţional;  Determinarea riscului asociat viiturilor rapide şi scurgerilor importante pe versanţi, torenţi, pâraie, prin utilizarea claselor de hazard semnificativ determinate în etapele anterioare şi a densității medii a populaţiei, pentru estimarea ulterioară a claselor de risc asociat. Pentru utilizarea valorilor FFPI în calculul hazardului şi riscului la viituri rapide, extinderea spaţială a acestuia a fost limitată doar la bazinele hidrografice cu o suprafaţă mai 58 mică de 5 km2. Acest lucru a fost posibil prin generarea unui nou raster ce prezintă parametrul Acumularea Scurgerii (Flow Accumulation) pe tot cuprinsul României. De asemenea, determinarea claselor de hazard semnificativ pentru aceste fenomene s-a realizat diferenţiat pe 3 zone de altitudine, respectiv câmpie (0 – 400 m), deal (400 – 800 m) şi munte (peste 800 m), pe fiecare dintre acestea decupându-se rasterul FFPI limitat la bazinele cu suprafaţă mai mică de 5 km2. Pentru determinarea riscului la viituri rapide, pe lângă informaţiile referitoare la distribuţia spaţială a hazardului integrat, a fost luat în considerare şi elementul de expunere reprezentat de densitatea populaţiei, calculată pentru fiecare localitate din România. În final, după determinarea extinderii spaţiale a hazardului corespunzător FFPI şi ROFFG, precum şi a riscului aferent, a fost calculat procentul suprafeţei ocupate de acestea în cadrul bazinelor cadastrate. Ecartul valorilor procentuale ale suprafeţei ocupate de hazard (Hazard FF) şi risc (Risc FF) au fost grupate în 5 clase prin metoda de clasificare Natural Breaks. De asemenea este de menţionat faptul că doar clasele semnificative din punct de vedere al procentului ocupat au fost considerate pentru stabilirea gradului de hazard şi de risc pe tronsoanele de râu analizate, respectiv clasele 4 şi 5. Identificarea cursurilor de apă cu potenţial de producere a viiturilor rapide în cadrul Proiectului VULMIN Proiectul “Vulnerabilitatea aşezărilor şi mediului la inundaţii în România în contextul modificărilor globale ale mediului – VULMIN” a fost elaborat în perioada 2012- 2017 în cadrul Programului Parteneriate în Domenii Prioritare - Direcţia 3: Mediu (PN-II-PT- PCCA-2011-3.1-1587). Consorţiul proiectului a fost constituit din patru instituţii de cercetare: Institutul de Geografie al Academiei Române – I.G.A.R. (coordonator), Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor – I.N.H.G.A., Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Geografie – U.B.F.G., Institutul de Cercetare pentru Instrumentaţie Analitică din Cluj-Napoca - INCDO-INOE2000. Un rol important la îndeplinirea obiectivului general al proiectului l-au constituit evaluarea susceptibilităţii la inundaţii lente şi rapide şi determinarea impactului schimbărilor climatice asupra regimului debitelor maxime, realizate în cadrul Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor. Una dintre metodologiile dezvoltate vizează identificarea cursurilor de apă cu potenţial de producere a viiturilor rapide. Aceasta se bazează pe 4 factori majori pentru evaluarea susceptibilităţii la viituri rapide:  debite şi scurgere specifică potenţială;  timpul de concentrare a bazinului hidrografic;  suprafaţa şi panta bazinului hidrografic exprimate prin raportul S/P;  forma bazinului hidrografic. Metodologia propusă presupune calculul unor parametrii morfometrici şi hidrologici specifici bazinului hidrografic (de recepţie, de drenaj) care generează scurgerea în fiecare celulă a reţelei hidrografice (de drenaj) şi atribuirea valorilor parametrilor celulelor respective. Prin urmare, chiar dacă valorile parametrilor sunt conferite celulelor reţelei de drenaj, acestea reflectă comportamentul bazinelor de recepţie din amonte. Spre exemplu, un coeficient de împădurire de 0,48 determinat pentru bazinul hidrografic al celulei / secţiunii (x, y) de pe un 59 anumit curs de apă va fi alocat celulei respective. În acest mod, caracteristicile bazinelor hidrografice pot fi utilizate în evaluarea susceptibilităţii cursurilor de apă. Indicatorii dezvoltaţi care permit caracterizarea susceptibilităţii de producere a viiturilor rapide sunt:  Indicatorul ECNASp (I1). Acesta are la bază factorii cauzali (altitudinea - E, suprafaţa bazinului – A, textura solului şi utilizarea terenului – CN, panta bazinului – S şi coeficientul de împădurire - Cp) ai debitelor maxime cu probabilitatea de 1% sau 2 % (o dată la 100 de ani sau la 50 de ani), exprimat ca scurgere specifică (l/s/km2);  Indicatorul Tc (I2) definit ca cel mai mare interval de timp în care o picătură de apă care cade în bazin ajunge la punctul de închidere a acestuia sau timpul care trece între sfârşitul ploii şi producerea punctului de inflexiune pe curba descendentă a hidrografului. Acesta a fost determinat pe baza relaţiilor din modelul SCS (Soil Conservation Service). Determinarea timpului de concentrare se bazează pe lungimea cursului principal (m), panta medie a bazinului (%), Curve Number şi capacitatea maximă de retenţie a apei.  Indicatorul Suprafaţă-Pantă (I3). Un prim element care dimensionează potenţialul de producere a viiturilor este suprafaţa bazinului hidrografic. Mărimea zonei care contribuie prin aport de precipitaţii are o influenţă directă asupra volumului de apă care se scurge dintr-un bazin. Însă, pe de altă parte, cele mai rapide şi mai intense viituri se produc în bazinele mici, deoarece acestea pot fi acoperite integral de evenimente pluviale extreme. De asemenea, se observă că cele mai intense fenomene se produc în bazine caracterizate de valori reduse ale raportului S/P.  Coeficientul de formă (I4). Forma bazinului prezintă o deosebită importanţă pentru modul de formare a viiturilor şi desfăşurarea acestora în timp. Forma circulară a bazinului determină, în general, debite maxime instantanee mai mari la închiderea acestuia deoarece există o probabilitate mai mare ca volumul de apă format în diferite tronsoane ale bazinului să ajungă la ieşirea din bazin în acelaşi timp. În schimb, un bazin alungit va avea un caracter torenţial mai accentuat datorită distanţelor reduse între cumpăna de apă şi albia minoră (lungimi ale versanţilor mai mici). În plus, aceste tipuri de bazine sunt caracterizate de pante mari ale talvegului şi ale versanţilor, ceea ce favorizează transportul de material grosier în timpul viiturilor. Pentru fiecare din cei patru indicatori au fost stabilite praguri ce definesc cinci clase de susceptibilitate la viituri rapide: nesemnificativă, mică, medie, mare şi foarte mare. În integrarea celor patru indicatori s-a ţinut seama de faptul că parametrul de formă are un rol semnificativ de accentuare a fenomenelor hidrologice periculoase doar în cazul în care bazinele prezintă valori mari ale celorlalţi trei parametri. Ecartul valoric de variaţie a indicelui IFF este de la 0 la cca. 100, fiind stabilite praguri de valori pentru clasele de susceptibilitate (figura 4.4.1.2) astfel:  nesemnificativă (<2);  mică (2 - 10) ;  medie (10 - 30);  mare (30 - 60);  foarte mare (>60). 60  Figura 4.4.1.2 Clasele de susceptibilitate la viituri rapide determinate la nivelul României Analiza care a condus la definirea A.P.S.F.R.-urilor s-a realizat în mediul GIS prin operaţii de selecţie şi intersecţie bazate pe următoarele straturi informaţionale:  evenimente istorice semnificative şi atributele Ip şi Is-e ale localităţilor pe baza cărora au fost definite acestea (valoarea maximă a celor 2 indicatori);  propunerile de tronsoane de râu supuse riscului la inundaţii cu caracter local - bazate pe experienţa specialiştilor (expert judgement) şi cunoaşterea locală a cursurilor de apă în ceea ce priveşte riscul la inundaţii;  bazinele hidrografice cadastrate cu informaţia privind gradul de hazard la inundaţii pentru viituri rapide şi scurgeri pe versanţi, torenţi, pâraie (clase de la 1 la 5: 1 – hazard redus, 5 – hazard foarte mare);  bazinele hidrografice cadastrate cu informaţia privind gradul de risc aferent hazardului la inundaţii pentru viituri rapide şi scurgeri pe versanţi, torenţi, pâraie (clase de la 1 la 5: 1 – risc redus, 5 – risc foarte mare);  cursurile de apă cu potenţial de producere a viiturilor rapide (identificate în cadrul proiectului VULMIN) şi valoarea aferentă indicelui de susceptibilitate la viituri rapide, IFF;  densitatea populaţiei în localităţile situate în lungul cursurilor de apă cadastrate (strat de tip poligon, cele anterioare fiind de tip linie). 4.4.2. Rezultate la nivel naţional Aplicarea Metodologiei privind desemnarea zonelor cu risc potenţial semnificativ la inundaţii (A.P.S.F.R.) a condus la identificarea în cadrul Ciclului II de implementare a 61 Directivei Inundaţii 2007/60/C.E. a 153 zone cu risc potenţial semnificativ la inundaţii la nivel naţional, care se adăuga celor 373 zone identificate în cadrul Ciclului I de raportate, rezultând o creştere a numărului acestora cu 41% faţă de Ciclul I de raportare. În cadrul acestei etape de implementare a Directivei Inundaţii 2007/60/C.E. au fost identificate atât zone cu risc potenţial semnificativ la inundaţii din surse fluviale, cât şi din surse pluviale. Astfel, din cele 153 zone noi, 136 sunt cu risc potenţial semnificativ la inundaţii de tip fluvial, iar 17 sunt cu risc potenţial semnificativ la inundaţii de tip pluvial (localităţi). Din această cauză, din punctul de vedere al lungimii tronsoanelor, creşterea este de 1.962 km (de la 17.520 km la 19.482 km), respectiv cu cca. 10%. Desemnarea celor 153 de zone cu risc potenţial semnificativ la inundaţii (A.P.S.F.R.) din Ciclul II de raportare (figura 4.4.2.1) au la bază:  evenimentele istorice semnificative din perioada 2010 - 2016 ale căror consecinţe au avut valori ale Ip > 0 sau Is-e > 200 (pragurile pentru criteriul populaţie Ip şi socio- economic Is-e au fost aplicate în mod restrictiv);  evenimentele istorice semnificative din perioada 2010 - 2016 care nu îndeplinesc pragurile menţionate anterior (au fost considerate şi inundaţiile semnificative cu Ip = 0 sau Is-e = 50 ÷ 200); dar în acest caz, decizia desemnării ca A.P.S.F.R. a fost susţinută (confirmată) şi de alte criterii, respectiv: o cunoaşterea locală; o cunoaşterea locală, confirmată şi de extinderea spaţială a hazardului pentru viituri rapide şi scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, precum şi a riscului aferent (Risc FF = 3 - 5) sau de indicele susceptibilităţii IFF (calculat în cadrul proiectului VULMIN, IFF = 3 - 5); o zone noi identificate în etapa P.M.R.I. a ciclului I de raportare Directivei Inundații 2007/60/C.E., confirmate şi de extinderea spaţială a hazardului pentru viituri rapide şi scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, precum şi a riscului aferent (Risc FF = 3 - 5 sau Hazard FF = 5);  experienţa specialiştilor (expert judgement) şi cunoaşterea locală a cursurilor de apă în ceea ce priveşte riscul la inundaţii, confirmate de: o extinderea spaţială a hazardului pentru viituri rapide şi scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, precum şi a riscului aferent (Risc FF = 3 - 5 sau Hazard FF = 5) o indicele susceptibilităţii IFF (calculat în cadrul proiectului VULMIN, IFF = 3 - 5);  zone c