Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / Raport EPRI_RO4_Arges_Vedea_2019.pdf

iţa - cu cea mai mare lungime (L = 286 km, F=2 824 km2). În tabelul 3.3.1 se prezintă principalele staţii hidrometrice şi parametri hidrologici caracteristici. Tabelul 3.3.1 Principalele staţii hidrometrice şi parametri hidrologici caracteristici Parametri hidrologici Nr. F H Râul Staţia hidrometrică Qmma Qmax 1% R Crt. (km2) (m) (mc/s) (mc/s) (kg/s) 1 Vedea Buzești 495 303 1,34 540 0,811 2 Cotmeana Ciobani 444 325 1,23 505 2,68 3 Vedea Văleni 1 750 260 4,22 935 6,62 4 Vedea Alexandria 3 277 195 7,88 1 025 11,4 5 Teleorman Teleorman 1 341 155 3,16 370 1,39 6 Doamnei Bahna Rusului 355 1 508 9,25 350 0,94 7 Argeș Malu Spart 3 799 751 38,60 2 090 40,70 8 Neajlov Moara din Groapă 379 217 1,21 310 - 9 Neajlov Vadu Lat 1 284 183 4,34 545 1,62 10 Glavacioc Crovu 642 127 1,13 165 - 11 Neajlov Călugăreni 3 392 130 7,58 580 1,04 12 Potop Gura Foii 190 348 0,89 510 - 13 Argeș Budești 9 299 389 50,30 1 910 55,80 14 Dâmbovița Malu cu Flori 668 1 182 9,84 570 4,78 15 Dâmbovița Conțești-Lungulețu 1 105 894 11,35 550 28,50 În spaţiul hidrografic Argeş - Vedea există un număr de 22 de lacuri naturale din care: 17 lacuri glaciare, 1 lac de sufozie şi tasare format din ghips, 2 lacuri limane fluviatile (Snagov şi Căldăruşani); şi lacuri naturale precum, „balta” Comana şi lacul Potcoava. Resursa de apă de suprafaţă a spaţiului hidrografic Argeş - Vedea, din râurile interioare, este de 2 365 mil. m3 /an, iar resursa de apă subterană este de 1 228 mil. m3. 3.4. Zone protejate În conformitate cu cerinţele Directivei Cadru a Apei şi a Legii Apelor (107/1996, modificată şi completată prin Legea 310/2004) s-a elaborat registrul zonelor protejate care au strânsă legătură cu mediul acvatic. 9  În spaţiul hidrografic Argeș-Vedea, registrul zonelor protejate, la nivelul anului 2013, include următoarele categorii de zone protejate:  zone de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizări - există 11 captări de apă din sursele de suprafaţă pentru potabilizare (din care 11 pentru alimentarea cu apă a populației și nici una pentru alimentarea cu apă a industriei alimentare) si 221 captări de apă din sursele subterane pentru potabilizare (din care 212 pentru alimentarea cu apă a populației și 9 pentru alimentarea cu apă a industriei alimentare);  zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic – au fost identificate 495 km cursuri de apă în care predomină speciile de salmonide şi o suprafață de 1 212 ha de lacuri unde trăiesc specii de peşti cu potenţial economic;  zone vulnerabile la nitraţi - cuprinde perimetrele a 46 comune;  zone destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde apa este un factor important - ariile naturale protejate care au legătură cu apa identificate au fost grupate în 21 zone pentru protecţia habitatelor şi speciilor dependente de apă, Lungimea corpurilor de apă de suprafață care se află în aceste zone protejate reprezintă aproximativ 18 % din lungimea totală a corpurilor de apă, adică 917,50 km, iar în ceea ce privește corpurile de apă subterană, din cele 8 corpuri de apă subterană freatică, tot atâtea au fost identificate cu dependență probabilă de ecosisteme terestre din 12 situri de importanță comunitară. Pe suprafața spaţiul hidrografic administrat de A.B.A. Argeş - Vedea se întâlnesc mai multe arii protejate, printre care:  sit-uri de interes comunitar: Râul Vedea (ROSCI0386) care are o suprafaţă totală de 9157,60 ha; Comana (ROSCI0043) cu o suprafață totală de 26 579,22 ha; Gura Vedei - Șaica – Slobozia (ROSCI0088); Lunca Mijlocie a Argeșului (ROSCI0106); Pădurea Bolintin (ROSCI0138); Platforma Cotmeana (ROSCI0354); Muscelele Argeșului (ROSCI0326); Valea Vâlsanului (ROSCI0268); Munții Făgăraș (ROSCI0122) etc.;  arii de protecţie specială avifaunistică: Suhaia (ROSPA0102) cu suprafaţă totală de 4 515,96 ha, desemnat și sit Ramsar; Vedea – Dunăre (ROSPA0108) care are 22 404,22 ha; Comana (ROSCI0022); Dunăre - Oltenița (ROSPA0038); Oltenița – Ulmeni (ROSPA0136); Valea Câlniștei (ROSPA0146); Lacurile de acumulare de pe Argeș (ROSPA0062) etc.  rezervații naturale: Pădurea Troianu (RONPA0899); Valea Neajlovului (RONPA0883); Măgura - Nucșoara (RONPA0854); Lacul lui Bârcă (RONPA0855) etc.  arii protejate de interes național: Poiana cu narcise Negrași (RONPA0120), Microrelieful carstic de la Cetățeni (RONPA0116); Valea Vâlsanului (RONPA0142); Granitul de la Albești (RONPA0117) etc.;  parcuri naturale: Parcul Natural Comana - desemnate sit Ramsar, Parcul Natural Văcărești (RONPA0954); Parcul Național Piatra Craiului (RONPA0011). 10  3.5. Context socio-economic Din punct de vedere administrativ, spaţiul hidrografic administrat de A.B.A. Argeş - Vedea ocupă aproape integral suprafețele judeţelor Argeş, Giurgiu, Teleorman și pe cea a municipiul Bucureşti, dar şi părţi mai mici din judeţele Dâmboviţa, Olt şi Călăraşi. Astfel, spațiul hidrografic Argeș - Vedea include teritoriile județelor: Argeș în proporție de 94%, Dâmbovița - 60%, Olt - 29%, Teleorman - 98%, Giurgiu în proporție de 100%, Călărași - 22%, Ilfov - 60 %, precum și integral teritoriul Municipiului București. Din punct de vedere al regiunilor de dezvoltare, spațiul hidrografic Argeș - Vedea include teritorii administrative din trei regiuni: 55,5 % din regiunea Sud - Muntenia, 5,4 % din regiunea Sud - Vest - Oltenia şi 65,2 % din regiunea Bucureşti. Populaţia totală din spațiul hidrografic Argeş – Vedea conform Recensământului populaţiei şi al locuinţelor din anul 2011 era de 3.853.197 locuitori, din care 2.592.627 locuitori în mediul urban şi 1.260.570 locuitori în mediul rural. Se face observaţia că, pentru mediul urban, Municipiul Bucureşti are o contribuţie majoră la numărul de locuitori cu o populaţie de 1 883 425. Dintre aglomerările urbane importante situate pe suprafața spaţiului hidrografic Argeș - Vedea enumerăm: București, Pitești, Giurgiu, Alexandria, Curtea de Argeș, Zimnicea, Turnu Măgurele. Modul de utilizare al terenului este influenţat atât de condiţiile fizico–geografice, cât şi de factorii antropici. În cadrul spaţiului hidrografic Argeș - Vedea predomină terenurile arabile, care reprezintă 59,8% din total suprafeței, pe următoare locuri situându-se zonele împădurite, care acoperă 19,7% şi pajistile cu 1,9%. Celelalte categorii ocupă suprafeţe mult mai mici, aşezările umane ocupă o pondere de 6,3%, iar apele şi zonele umede numai 1,9%. Suprafaţa agricolă totală reprezintă aproximativ 64% (13 951 km2) din cea a spaţiului hidrografic Argeş - Vedea. În figura 3.5.1 se prezintă utilizarea terenului din spaţiul hidrografic Argeș-Vedea. În spaţiul hidrografic Argeş - Vedea activitățile economice sunt deosebit de diversificate, constând în: construcţii de maşini, extracţii petroliere, petrochimie, producerea energiei electrice, producerea de îngrăşăminte chimice, activităţi agricole, zootehnie, piscicultură, silvicultură etc. Spaţiul hidrografic Argeş - Vedea este traversat de autostrazile A1, A2 și A3, dar și de drumurile europene E60, E70, E81, E85, iar reţeaua de căi ferate este destul de dezvoltată, acest teritoriu fiind traversat de magistralele feroviare: 300 – București-Ploiești-Brașov-Cluj Napoca-Oradea-Episcopie Bihor; 500 – București-Ploiești-Buzău-Bacău-Suceava-Vicșani; 700 – București-Urziceni-Făurei-Brăila-Galați; 800 – București-Ciulnița-Fetești-Cernavodă- Constanța-Mangalia; 900 – București-Roșiori-Craiova-Caransebeș-Timișoara; 1000 – București-Ploiești. Transportul aerian este reprezentat prin Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti, dar și prin Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa - Aurel Vlaicu. 11 Figura 3.2.1 Utilizarea terenului din spaţiul hidrografic Argeș-Vedea 12  3.6. Patrimoniu cultural Obiectivele culturale ce se află pe teritoriul A.B.A Argeș - Vedea sunt numeroase, iar dintre cele mai interesante obiective se pot enumera: Complexul Muzeal Curtea Domnească din Târgoviște (județul Dâmbovița), Casa Memorială Ion Luca Caragiale (județul Dâmbovița), Cetatea Poienari (județul Argeș), Cula Racovița (județul Argeș), Ansamblul rupestru Corbii de Piatră (județul Argeș), Mânăstirea Cotmeana (județul Argeș), Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Golești (județul Argeș), Palatul Culturii (județul Prahova), Ruinele Curții lui Mareș Băjescu (județul Argeș) şi multe altele. 3.7. Infrastructura de protecție împotriva inundațiilor Spațiul hidrografic Argeş - Vedea deţine un sistem complex de lucrări hidrotehnice, (vezi Figura 3.7.1 .a și .b) cu rol de gestionare cantitativă a resurselor de apă, conţinând mai multe lacuri de acumulare -majoritatea în administrarea A.B.A. Argeș - Vedea și o altă parte în administrarea Sucursalei Hidrocentrale Curtea de Argeş, cu folosință complexă, în principal, (apărare împotriva inundațiilor, asigurarea volumelor de apă pentru populație, industrie, irigații, producerea de energie etc.) și derivaţii de tranzitare a volumelor de apă dintr-un curs de râu în altul (acestea putând fi folosite pe perioada apelor mari pentru tranzitarea/diminuarea unui volum de apă dintr-un curs de râu în altul precum și pe perioada de secetă când este necesar suplimentarea unui volum de apă pe cursurile de râu mici care necesită un debit mai mare). Dintre lucrările hidrotehnice se pot enumera:  nodurile hidrotehnice: NH Potopu pe râul Potopu, NH Răstoaca pe râul Sabar, NH Mircea Vodă pe râul Ilfov, NH Cocani pe râul Crevedia, iar pe râul Dâmboviţa se află NH Dragomirești, NH Brezoaele, NH Grozăveşti, NH Ştefan Furtună, NH Eroilor, NH Operetă, NH Mărăşeşti, NH Timpuri Noi, NH Mihai Bravu, NH Vitan, NH Sere, NH Popeşti, NH Glina, NH Tânganu;  derivaţii de ape mari: Potop - Argeş, Ilfov - Dâmbovița(Răcari), Ilfov - Colentina (Bolovani), Dâmbovița-Argeș, Cocioc - Sabar - Argeș, Bucov;  baraje care realizează acumulări permanente: Vidraru, Oeşti, Cerbureni, Curtea de Argeș, Zigoneni, Vâlcele, Budeasa, Bascov, Piteşti, Goleşti, Zăvoiu, Orbului, Mihăileşti, Ogrezeni pe râu Argeș; Râușor pe Râul Targului; Pecineagu, Satic, Văcăreşti, Lacul Morii pe râul Dâmbovița; Buftea, Buciumeni, Mogoşoaia, Chitila, Străuleşti, Griviţa, Băneasa, Herăstrău, Floreasca, Tei, Plumbuita, Fundeni, Pantelimon I, Pantelimon II, Cernica pe râul Colentina; Movileni pe râul Dorofei, Rusciori pe râul Plapcea Mică etc.;  baraje care realizează acumulări nepermanente: Mărăcineni pe Râul Doamnei, Udrești pe râul Ilfov, Baldovineşti 1și Baldovineşti 2 pe Pârâul Câinelui;  poldere: Văcărești pe râul Dâmbovița, Giulești Sârbi pe râul Dâmbovița, Ac. laterală Ogrezeni pe râul Argeș;  diguri, care au o lungime totală, la nivelul spațiul hidrografic Argeş – Vedea, de aproximativ 1 565 km. 13 a) Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Vedea 14  b) Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Argeṣ Figura 3.3.1 Schema de gospodărire a apelor existentă în spaţiul hidrografic Argeș-Vedea 15  În figura 3.7.2. se prezintă amenajări hidrotehnice existente la nivelul A.B.A. Argeș - Vedea. De asemenea, pe lângă lucrările hidrotehnice menționate, se adaugă sistemele existente de avertizare - alarmare şi de răspuns la inundaţii. Sistemul actual de avertizare - alarmare a populației în aval de construcţiile hidrotehnice din administrarea A.B.A. Argeş - Vedea permite o alarmare preventivă a populaţiei în cazul apariției unei situații de urgență. Un rol important în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă îl are sistemul informaţional meteorologic și hidrologic. Informațiile de bază necesare sistemului informațional hidrometeorologic al gospodăririi apelor pe suprafața spațiului hidrografic Argeș - Vedea, provin de la 2 radare meteorologice: Craiova (Legacy C – band EEC, altitudine 192 m) și Bucuresti (Legacy C – band EEC, altitudine 90 m, informațiile necesare în fluxul hidrometeorologic referitoare la precipitații potențiale se primesc de la sistemul național integrat SIMIN), 58 stații hidrometrice ale A.B.A. Argeș - Vedea, 8 stații hidrologice ale A.B.A. Argeș - Vedea, 13 stații pluviometrice ale A.B.A. Argeș - Vedea, 18 stații meteorologice ale C.M.R. Muntenia / A.N.M., 5 stații pluviometrice ale C.M.R. Muntenia /A.N.M. 16 Figura 3.4.2 Amenajări hidrotehnice existente la nivelul A.B.A. Argeș - Vedea 17 4. Aspecte metodologice privind revizuirea și actualizarea E.P.R.I. 4.1 Actualizarea procesului de identificare a evenimentelor istorice semnificative şi a zonelor cu risc potenţial semnificativ la inundaţii Pentru revizuirea inundațiilor istorice semnificative şi definirea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații au fost parcurse în principal etapele menționate în Raportul - Evaluarea preliminară a riscului la inundații A.B.A. Argeș-Vedea – ciclul I http://www.rowater.ro/EPRI%20Rapoarte/RO4_%20PFRA_Report_%2020130531.pdf, metodologia utilizată în acest ciclu fiind menținută în termeni generali (la nivel de principii de analiză), dar cu o detaliere și o îmbunătățire a metodologiei impusă de disponibilitatea informațiilor mult mai detaliate referitoare la consecințele negative produse de inundații, a rezultatelor unor proiecte și studii realizate în perioada 2010-2017, precum și a unor surse de date spațiale cu acuratețe mai mare și actualizate (spre exemplu ortofotoplanuri în loc de imagini SPOT). Principalele etape parcurse în elaborarea E.P.R.I. în cadrul ciclului I au fost următoarele:  Colectarea informațiilor referitoare la inundațiile istorice, respectiv identificarea evenimentelor istorice și selectarea evenimentelor istorice semnificative;  Structurarea informațiilor în fișiere spreadsheet - informațiile înregistrate în fișierele excel reprezintă baza informațiilor ce urmează să fie raportate la C.E.;  Cartografierea în mediul GIS a zonelor afectate de inundații istorice, realizată la nivelul A.B.A., verificată/corectată la nivelul I.N.H.G.A. și adaptată cerințelor de raportare WISE;  Identificarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații (A.P.S.F.R.) pe baza datelor, studiilor, rezultatelor proiectelor disponibile. Se menţionează alte două surse de date (documentații, rapoarte și rezultate GIS), respectiv două proiecte, care au fost intens utilizate în ciclul I de raportare, în special pentru definirea A.P.S.F.R.-urilor, nemaifiind necesare în ciclul II:  Proiectul PHARE 2005/017-690.01.01 - Contribuții la dezvoltarea strategiei de management al riscului la inundații (beneficiar – M.M.P. și A.N.A.R.);  Proiectul DANUBE FLOODRISK - Stakeholder oriented flood risk assessment for the Danube floodplains (South - East Europe Transnational Cooperation Programme). Sinteza etapelor parcurse pentru a răspunde cerințelor E.P.R.I. din ciclul I se prezintă schematic în figura 4.1.1. 18  Figura 4.1.1 Sinteza etapelor parcurse pentru a răspunde cerințelor E.P.R.I. din ciclul I Referitor la prima etapă de implementare a Directivei Inundații 2007/60/C.E. în România, Comisia Europeană a analizat acest aspect şi a prezentat rezultatele în Raportul special Directiva privind inundațiile: s-au realizat progrese în evaluarea riscurilor, însă este nevoie de ameliorări în ceea ce privește planificarea și punerea în aplicare, punctând următoarele aspecte:  buna coordonare la nivel național (abordare similară în toate cele 11 subunități) și la nivel internațional (sub îndrumarea ICPDR - Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea, existența acordurilor bilaterale);  România a raportat evaluarea riscului de inundații pentru toate tipurile de inundații care se pot produce: fluvială, pluvială, din ape subteran