Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / Raport EPRI_RO3_Olt_2019.pdf

9  Parametri hidrologici Nr. Staţia F Hmed Qmediu Râul Qmax 1% R crt. hidrometrică (km2) (m) multianual 3 (m3/s) (kg/s) (m /s) 4 Lotru Valea lui Stan 921 1424 17,50 770 5,00 5 Olteț Balș 2095 414 10,80 1160 42,60 În bazinul hidrografic Olt există 35 lacuri de acumulare importante, care au folosință complexă. Cele mai importante acumulări se găsesc pe râurile Olt, Lotru, Cibin, Târlung, Sadu, Frumoasa, Homorod – Ciucaș. În bazinul hidrografic Olt, există numeroase lacuri naturale cu apă dulce, dintre acestea cele mai importante sunt de natură glaciară (Urlea, Podragu, Doamnei, Avrig, Bâlea, Iezerul Mare), iar Sf. Ana este de natură vulcanică. Resursa de apă de suprafață a bazinului hidrografic Olt, din râurile interioare, este de 5300 mil. m3, iar resursa de apă din apele subterane este de 862 mil. m3. 3.4 Zone protejate În conformitate cu cerinţele Directivei Cadru Apă şi a Legii Apelor (107/1996, modificată şi completată prin Legea 310/2004) s-a elaborat registrul zonelor protejate care au strânsă legătură cu mediul acvatic. Registrul zonelor protejate elaborat de A.N.A.R. cuprinde toate categoriile de zone protejate conform cerințelor articolului 6 și anexei IV a Directivei Cadru Apă 2000/60/C.E. Registrul include următoarele categorii de zone protejate:  zone protejate pentru captările de apă destinate potabilizării. Astfel, la nivelul anului 2013, au fost inventariate 50 captări de apă din sursele de suprafață pentru potabilizare (alimentarea cu apă a populației) și 233 captări de apă din sursele subterane pentru potabilizare (din care 212 pentru alimentarea cu apă a populației și 21 pentru alimentarea cu apă a industriei alimentare);  zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic, situate în zona montană, în care predomină salmonidele, și totalizând 2331 km de râuri și o suprafață de 1245 ha (lacuri);  zone destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde apa este un factor important, în număr de 48 zone protejate care ocupă o suprafaţă de 8087,75 km2, care reprezintă aprox. 34 % din suprafaţa bazinului hidrografic Olt;  zone vulnerabile la nitrați și zone sensibile la nutrienți. Programul de Acțiune privind implementarea Directivei Nitrați se aplică fără excepție pe întreg teritoriul României începând cu luna iunie 2013. România a declarat întregul său teritoriu ca zonă sensibilă la nutrienți;  zone pentru îmbăiere. 10 3.5 Context socio-economic Din punct de vedere administrativ, spațiul administrat de A.B.A. Olt cuprinde teritoriul a 10 judeţe, respectiv: integral sau aproape integral judeţele Vâlcea (100 %), Braşov (93 %), Covasna (81 %) şi parțial judeţele Harghita (39 %), Sibiu (48,4 %), Olt (60,3 %), Dolj (11,9 %), Argeş (11 %), Gorj (1,6 %) şi Teleorman (0,7 %). Din punct de vedere al regiunilor de dezvoltare, acest spațiu include teritorii aparținând de 3 regiuni de dezvoltare: 1,7 % din Regiunea de Dezvoltare Sud, 42,3 % din Regiunea de Dezvoltare Sud – Vest Muntenia și 56 % din Regiunea de Dezvoltare Centru. Populaţia totală este de circa 1.931.397 locuitori, din care 1.069.205 locuitori în mediul urban și 862.192 locuitori în mediul rural. Principalele aglomerări urbane sunt: Miercurea Ciuc, Tușnad, Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Covasna, Braşov, Făgăraş, Râşnov, Predeal, Sibiu, Cisnădie, Râmnicu Vâlcea, Drăgăşani, Călimăneşti, Slatina, Caracal, Balş, Corabia. Modul de utilizare a terenului este influenţat de condiţiile fizico - geografice, cât şi de factorii antropici, și prezintă următoarea distribuţie: 34 % păduri, 10 % păşuni, 35 % terenuri arabile, 2 % luciu de apă etc. În figura nr. 3.5.1 se prezintă utilizarea terenului din bazinului hidrografic Olt. Principalele activități economice din teritoriul administrat de A.B.A. Olt sunt reprezentate de industrie și agricultură. Principalele ramuri industriale reprezentative pentru bazinul hidrografic Olt sunt:  industria textilă și a confecțiilor textile;  industria alimentară;  industria chimică;  industria energetică;  exploatarea și prelucrarea lemnului, incluzând și producția de mobilă. Principalele culturi agricole sunt: grâul, porumbul, secara, orzul, orzoaica, plantele uleioase, cartofii, sfecla de zahăr, legumele, plantele de nutreț. Datorită poziției sale, în centrul teritoriului României, în acest areal, căile de comunicații joacă un rol esențial. Lungimea drumurilor publice este de circa 6500 km, din care 620 km drumuri naționale (europene - E68, E70, E81), iar restul drumuri județene și comunale. O mențiune aparte trebuie făcută în cazul autostrăzilor, acest spațiu urmând a fi traversat de autostrăzile A1 București – Pitești – Sibiu – Nădlac și A3 București – Ploiești – Brașov – Făgăraș – Borș. 11  Și rețeaua de căi ferate este foarte bine dezvoltată, lungimea acesteia depășind 700 km. Acest teritoriu este traversat de magistralele feroviare: 200 (București – Sibiu – Curtici), 300 (București – Brașov – Oradea), 400 (Brașov – Satu Mare) și 900 (București – Craiova – Timișoara). În ceea ce privește transportul aerian, există Aeroportul Internațional Sibiu, care deservește județe importante precum Hunedoara, Alba, Cluj, Mureș, Covasna, Harghita, Brașov, Argeș, Vâlcea și Sibiu. De asemenea, se află în construcție Aeroportul Internațional Brașov, care va deservi județele Brașov, Harghita și Covasna. Pe malul stâng al Dunării, între km 628+600 și km 630 se află portul Corabia. Terenul administrat de A.B.A. Olt se caracterizează printr-o mare varietate a formelor de relief, motiv pentru care zona deţine un potenţial turistic ridicat. Se enumeră doar câteva dintre obiectivele turistice care pot fi vizitate şi anume: stațiuni climatice (Poiana Brașov, Voineasa, Păltiniș), stațiuni balneoclimaterice (Harghita Băi, Băile Tușnad, Balvanyos, Covasna, Vâlcele, Băile Olănești, Călimănești, Băile Govora), peșteri (Verești, Grota Puturoasă, Peștera Polovragi, Peștera Bistriței), sectoare de chei (Cheile Vârghișului, Cheile Bistriței, Cheile Oltețului), Lacul Sf. Ana, mlaștini cu ape minerale – Luci și Mohoci etc. 3.6 Patrimoniu cultural Obiectivele culturale aflate pe teritoriul A.B.A. Olt sunt numeroase și sunt constituite din vestigii aparținând tuturor epocilor istorice (zonele: Miercurea Ciuc, Covasna, Târgu Secuiesc, Brețcu, Brașov, Râșnov, Sibiu, Râmnicu Vâlcea, Vlădești, Slatina, Caracal, Reșca, Celei), cetăți (Cetatea Miko, fortificațiile vechi din secolul XV – XVI din Brașov, cetățile țărănești de la Hărman, Prejmer și Râșnov, Fortificațiile Sibiului, Curtea Domnească de la Caracal), mănăstiri (Complexul Șumul din Miercurea Ciuc, mănăstirile Mănăstirea Dintr-un Lemn, Cozia, Surpatele, Bistrița, Arnota, Hurezi, Polovragi, Clocociov, schiturile Turnu și Strehăreț), biserici vechi (Biserica fortificată de la Sfântu Gheorghe, Biserica Bartolomeu și Biserica Neagră din Brașov, Biserica Sf. Nicolae și cea Evanghelică din Râșnov, Catedrala Mitropolitană, Capela Crucii, Biserica Evanghelică și cea Ortodoxă de la Sibiu, Episcopia Râmnicului și Argeșului și Biserica Buna Vestire din Râmnicu Vâlcea, Catedrala și Biserica Troiței din Slatina, Biserica Domnească din Caracal), muzee (muzeele județene din Sfântu Gheorghe, Brașov, Râmnicu Vâlcea, Muzeul Brukenthal, Muzeul de Istorie Naturală și Casa - Muzeu Cristian din Sibiu, Casa Memorială Anton Pann și Complexul Muzeistic Magheru din Râmnicu Vâlcea, Muzeul Județean de Istorie și Etnografie din Slatina), monumente (Case cu arcade, Monumentul lui Mihai Viteazul și Monumentul Ostașului Român din Sfântu Gheorghe, Casa Negustorilor din Brașov, Primăria Veche, Casa Artelor, Casa Haller, Casa Brukenthal, Casa Monetăriei, Casa Reissner, Casa Breslei Aurarilor, Hotelul Împăratul Romanilor, Moara Cetății, Casa cu Cariatide și Podul de Fier / Podul Minciunilor din Sibiu) etc. 12 Figura 3.5.1 Utilizarea terenului la nivelul A.B.A. Olt 13 3.7 Infrastructura de protecție împotriva inundațiilor Bazinul hidrografic Olt deţine un sistem complex de lucrări hidrotehnice cu rol de gestionare cantitativă a resurselor de apă, conţinând mai multe derivaţii de tranzitare a volumelor de apă dintr-un curs de râu în altul. Lucrările existente de apărare împotriva inundațiilor aflate în funcțiune pe ansamblul bazinului hidrografic Olt, constau în regularizări de râuri, îndiguiri, consolidări de maluri, precum și în acumulări complexe, permanente și nepermanente. În bazinul hidrografic Olt sunt un număr de 159 de acumulări, din care:  5 baraje cu lacuri de acumulare, pe afluenţi, pentru alimentarea cu apă a populaţiei - în administrarea A.B.A. Olt și 13 baraje cu acumulări nepermanente pentru atenuare de viituri;  27 baraje cu lacuri de acumulare, pe râul Olt, cu folosinţă complexă (producere de energie electrică, alimentare cu apă industrială şi irigaţii) – în administrarea Hidroelectrica S.A.;  10 baraje cu lacuri de acumulare, pe afluenţi (Lotru şi Sadu), cu folosinţă energetică, din care lacul de acumulare Brădişor are şi folosinţă de alimentare cu apă a populaţiei – în administrarea Hidroelectrica S.A.;  108 baraje cu lacuri de acumulare, cu folosinţe: piscicolă, de agrement şi interes local – în administrarea altor deţinători. În cazul amenajărilor din cascada Oltului, pe lângă folosinţa energetică există şi alte folosinţe (alimentare cu apă industrială şi irigaţii). Sistemul actual de avertizare - alarmare a populației în aval de construcţiile hidrotehnice din administrarea A.B.A. Olt permite o alarmare preventivă a populaţiei în cazul apariției unei situații de urgență. Un rol important în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţiile hidrotehnice și poluări accidentale pe cursurile de apă îl are sistemul informaţional meteorologic și hidrologic. Informaţiile de bază necesare sistemului informaţional hidrometeorologic al gospodăririi apelor pe suprafaţa bazinului hidrografic Olt, provin de la:  stații hidrometrice ale A.B.A. Olt;  stații pluviometrice ale A.B.A. Olt și ale A.N.M. (ale C.M.R. Craiova, C.M.R. Sibiu);  radare meteorologice (C.M.R. Craiova, C.M.R. Sibiu); informațiile necesare în fluxul hidrometeorologic referitoare la precipitaţii potenţiale se primesc de la sistemul naţional integrat S.I.M.I.N.;  stații meteorologice ale A.N.M. (ale C.M.R. Craiova, C.M.R. Sibiu). Lucrările hidrotehnice existente la nivelul A.B.A. Olt sunt prezentate în figura 3.7.1. şi schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Olt este prezentată schematic în figurile în figurile 3.7.2, 3.7.3, 3.7.4, 3.7.5, 3.7.6 și 3.7.7, respectiv pentru fiecare județ (Harghita, Covasna, Brașov, Sibiu, Vâlcea și Olt). 14 Figura 3.7.1 Amenajări hidrotehnice existente la nivelul A.B.A. Olt 15 Figura 3.7.2 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Olt, în județul Harghita 16 Figura 3.7.3 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Olt, în județul Covasna 17 Figura 3.7.4 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Olt, în județul Brașov 18 Figura 3.7.5 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Olt, în județul Sibiu 19 Figura 3.7.6 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Olt, în județul Vâlcea 20 Figura 3.7.7 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Olt, în județul Olt 21 4. Aspecte metodologice privind revizuirea și actualizarea E.P.R.I. 4.1. Actualizarea procesului de identificare a evenimentelor istorice semnificative şi a zonelor cu risc potenţial semnificativ la inundaţii Pentru revizuirea inundațiilor istorice semnificative si definirea zonele cu risc potențial semnificativ la inundații au fost parcurse în principal etapele menționate în Raportul - Evaluarea preliminară a riscului la inundații A.B.A. Olt – ciclul I http://www.rowater.ro/EPRI%20Rapoarte/RO3_%20PFRA_Report_%2020130531.pdf, metodologia utilizată în acest ciclu fiind menținută în termeni generali (la nivel de principii de analiză), dar cu o detaliere și o îmbunătățire a metodologiei impusă de disponibilitatea informațiilor mult mai detaliate referitoare la consecințele negative produse de inundații, a rezultatelor unor proiecte și studii realizate în perioada 2010-2017, precum și a unor surse de date spațiale cu acuratețe mai mare și actualizate (spre exemplu ortofotoplanuri în loc de imagini SPOT). Principalele etape parcurse în elaborarea E.P.R.I. în cadrul ciclului I au fost următoarele:  Colectarea informațiilor referitoare la inundațiile istorice, respectiv identificarea evenimentelor istorice și selectarea evenimentelor istorice semnificative;  Structurarea informațiilor în fișiere spreadsheet; informațiile înregistrate în fișierele excel reprezintă baza informațiilor ce urmează să fie raportate la C.E.;  Cartografierea în mediul GIS a zonelor afectate de inundații istorice, realizată la nivelul A.B.A., verificată/corectată la nivelul I.N.H.G.A. și adaptată cerințelor de raportare WISE;  Identificarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații (A.P.S.F.R.) pe baza datelor, studiilor, rezultatelor proiectelor disponibile. Se menţionează alte două surse de date (documentații, rapoarte și rezultate GIS), respectiv două proiecte, care au fost intens utilizate în ciclul I de raportare, în special pentru definirea A.P.S.F.R.-urilor, nemaifiind necesare în ciclul II:  Proiectul PHARE 2005/017-690.01.01 - Contribuții la dezvoltarea strategiei de management al riscului la inundații (beneficiar – M.M.P. și A.N.A.R.);  Proiectul DANUBE FLOODRISK - Stakeholder oriented flood risk assessment for the Danube floodplains (South - East Europe Transnational Cooperation Programme). Sinteza etapelor parcurse pentru a răspunde cerințelor E.P.R.I. din ciclul I se prezintă schematic în figura 4.1.1. 22  Figura 4.1.1 Sinteza etapelor parcurse pentru a răspunde cerințelor E.P.R.I. din ciclul I Referitor la prima etapă de implementare a Directivei Inundații 2007/60/C.E. în România, Comisia Europeană a analizat acest aspect şi a prezentat rezultatele în Raportul special Directiva privind inundațiile: s-au realizat progrese în evaluarea riscurilor, însă este nevoie de ameliorări în ceea ce privește planificarea și punerea în aplicare, punctând următoarele aspecte:  buna coordonare la nivel național (abordare similară în toate cele 11 subunități) și la nivel internațional (sub îndrumarea ICPDR - Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea, existența acordurilor bilaterale);  România a raportat evaluarea riscului de inundații pentru toate tipurile de inundații care se pot produce: fluvială, pluvială, din ape subterane, din accidente/ avarii ale infrastructurii de apărare la inundații, în funcție de condițiile specifice ale sub- bazinelor;  Nu a fost luat în considerare impactul schimbărilor climatice asupra dezvoltării pe termen lung, tendințele impactului schimbărilor climatice asupra apariției și magnitudinii inundațiilor la nivel național nu sunt clar descrise. Spre deosebire de ciclu I, când au fost identificate inundații istorice semnificative din sursă fluvială, în ciclu II a fost luată în considerare și analizată și sursa pluvială a inundațiilor, identificând zonele urbane afectate în perioada 2010-2016 de ploi abundente de scurtă / lungă durată. Într-o primă etapă, s-a realizat o analiză a inventarului de inundații istorice la nivel de evenimente istorice, prin aplicarea criteriului hidrologic (probabilitatea de depășire a debitului viiturii) și cel privind cele patru categorii de consecințe (stabilite în cadrul 23 Directivei Inundații 2007/60/C.E.: sănătate umană, activitate economică, mediu și patrimoniu cultural), acestea păstrându-și pragurile de valori stabilite în ciclul I. Se face mențiunea că în cazul râurilor nemonitorizate hidrologic, specialiștii din cadrul A.B.A. au estimat magnitudinea evenimentelor istorice ținând cont de precipitațiile înregistrate și de alte informații avute la dispoziție (radarele meteorologice, avertizări de tip nowcasting). Spre deosebire de ciclul I de implementare a Directivei Inundații 2007/60/CE, când au fost analizate inundații isto