Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / Raport EPRI_RO2_Jiu_2019.pdf

95 km2; L = 21 km), Tismana (L=42 km; S=894 km2), Gilort (S = 1.358 km2; L = 116 km), Motru (S = 1.895 km2; L=134 km), Amaradia (Gorj S = 247 km2; L = 41 km), Șușița (S = 234 km2; L = 37 km), Jilț (S = 377 km2; L=49 km), Argetoaia (S = 249 km2; L=50 km), Amaradia (Dolj S= 879 km2 L = 106 km), Raznic (S = 498 km2; L=58 km) ș.a. Bazinele hidrografice ale afluenților Dunării din sud - vestul Olteniei: Bahna,Topolnița, Blahnița, Drincea, Balasan, Desnățui ocupă o suprafață de 6.596,6 km2. Pe teritoriul aferent Administrației Bazinale de Apă Jiu resursa de apă este monitorizată prin intermediul a 79 de stații hidrometrice, din care 11 se află pe fluviul Dunărea și afluenții ei direcți. În tabelul 3.3.1. se prezintă principalele stații hidrometrice și parametri hidrologici caracteristici ai bazinului hidrografic Jiu. 9  Tabelul 3.3.1. Principalele stații hidrometrice și parametri hidrologici caracteristici Parametri hidrologici Nr. F H Râul Stația hidrometrică Qmma Qmax 1% R Crt. (km2) (m) (m3/s) (m3/s) (kg/s) 1 Jiu Câmpu lui Neag 155 1.346 3,45 390 0,202 2 Jiu Iscroni 496 1.134 10,8 705 9,79 3 Jiul de Est Livezeni 440 1.256 8,31 525 - 4 Blahnița Târgu Cărbunești 220 467 1,7 320 - 5 Gilort Turburea 1.078 590 11,3 880 16,5 6 Jiu Filiași 5.304 563 64,5 2.325 52 7 Motru Apa Neagră Tirmigani 304 751 6,51 620 1,56 8 Motru Broșteni 646 526 8,77 900 4,31 9 Coșuștea Corcova 420 482 3,04 645 1,66 10 Motru Fața Motrului 1.740 384 13,9 1.265 7,09 11 Jiu Podari 9.334 446 88,4 2.330 94,2 12 Jiu Zăval 10.073 417 85,5 2.330 101 În bazinul hidrografic Jiu sunt 36 lacuri și bălți naturale din care 14 sunt mai mari de 0,5 km . Dintre lacurile cele mai importante amintim: Fântâna Banului (S = 3,14 km2), Balta 2 Rotunda (S = 3,00 km2) Balta Mărginița (S = 2,56 km2), Balta Ciupercenilor (S = 1,68 km2) ș.a. Pe râurile interioare există 61 acumulări cu folosință complexă cu un volum util de 944,904 mil. m3. Dintre cele mai importante acumulări amintim: Valea de Pești (Vt = 5,3 mil. m3), Vădeni-Târgu Jiu (Vt = 2,623 mil. m3), Turceni (Vt = 9,9 mil. m3) ș.a. Resursa de apă de suprafață aferentă arealului A.B.A. Jiu, din râurile interioare, este de 4.059,1 mil. m3 (128,7 m3/s), iar resursa de apă subterană este de 1.035 mil. m3 (32,8 m3/s) din care 568 mil. m3 provin din surse freatice și 467 mil. m3 din surse de adâncime. 3.4. Zone protejate În conformitate cu cerințele Directivei Cadru Apăi și a Legii Apelor (107/1996, modificată și completată prin Legea 310/2004) s-a elaborat registrul zonelor protejate care au strânsă legătură cu mediul acvatic. Registrul zonelor protejate elaborat de A.N.A.R. cuprinde toate categoriile de zone protejate conform cerințelor articolului 6 si anexei IV a Directivei Cadru Apă 2000/60/C.E. Registrul include următoarele categorii de zone protejate:  Zone de protecție pentru captările de apă destinate potabilizării. Au fost identificate 24 captări de apă de suprafață (din care 24 pentru alimentarea cu apă a populației) și 228 captări de apă subterană (din care 210 pentru alimentarea cu apă a populației și 18 pentru alimentarea cu apă a industriei alimentare; 10   Zone pentru protecția speciilor acvatice importante din punct de vedere economic identificate pentru protecția păstrăvului comun (Salmo trutta fario) pe sectoare de râu sau râuri care însumează 664,73 km și în lacuri cu o suprafață totală de 82 ha;  Zone destinate pentru protecția habitatelor și speciilor unde apa este un factor important au o suprafață totală de 4771,06 km2, (situri de tip SPA - 129.040 ha - arii pentru protecție specială, conform HG 1284/2007 și S.C.I. - 348.066 ha - arii de importanță comunitară, conform O.M. 776/2007 ;  Zone vulnerabile la nitrați și zone sensibile la nutrienți. Programul de Acțiune privind implementarea Directivei Nitrați se aplică fără excepție pe întreg teritoriul României începând cu luna iunie 2013. România a declarat întregul său teritoriu ca zonă sensibilă la nutrienți;  Zone pentru îmbăiere – nu au fost desemnate. 3.5. Context socio-economic Din punct de vedere administrativ, spațiul administrat de către Administrația Bazinală de Apă Jiu ocupă suprafețe semnificative din județele Dolj (84%), Mehedinți (88%) și Gorj (94%), și o suprafață mai mică din județul Hunedoara (14%). Din punct de vedere al regiunilor de dezvoltare, bazinul hidrografic Jiu inlcude teritorii administrative din două regiuni de dezvoltare: regiunea de dezvoltare Sud - Vest Oltenia (90,3%) și din regiunea de dezvoltare Vest (9,7%). Populația totală aferentă Administrației Bazinale de Apă Jiu conform Recensământului populației și al locuințelor din anul 2011 era de 1.340.499 locuitori, din care 720.886 locuitori în mediul urban (54%) și 619.613 locuitori în mediul rural (46%). Dintre aglomerările urbane importante enumerăm: Petroșani, Lupeni, Vulcan, Târgu Jiu, Turceni, Rovinari, Craiova, Bechet, Drobeta Turnu Severin ș.a. Modul de utilizare a terenului în cadrul bazinului hidrografic Jiu este influențat de condițiile fizico-geografice, cât si de factorii antropici. Predominante în b.h. Jiu sunt terenurile arabile (48,32%). Pădurile sunt reprezentative pentru aproximativ 30% din suprafața bazinului hidrografic Jiu. Terenurile agricole sunt predominante în bazinele hidrografice a celorlalți afluenți direcți ai Dunării din partea de sud-vest a țării și reprezintă 54,12% din suprafața totală a bazinului hidrografic Jiu. Culturile perene au o dezvoltare relativ uniformă ocupând 5,16%. Zonele urbane și industriale reprezintă 5,94% din suprafața bazinului hidrografic Jiu. Apele și zonele umede ocupă 2,78% din suprafața bazinului hidrografic Jiu. Terenurile agricole sunt reprezentate de terenuri arabile, pășuni, fânețe, terenuri ocupate de vii și pepiniere viticole și livezi și pepiniere pomicole. Pe terenurile arabile se cultivă preponderent cerealele și plantele tehnice. În figura 3.5.1. se prezintă utilizarea terenului la nivelul A.B.A. Jiu. 11  Activitățile economice din bazinul hidrografic Jiu acoperă o gamă largă de activități cu specificarea că în unele județe industria este preponderentă, în timp ce în altele activitățile industriale sunt îmbinate cu agricultura (creșterea animalelor, cultura cerealelor, viticultura), piscicultura (păstrăvării, creșterea ciprinidelor), silvicultura (exploatarea lemnului și răchitării) și cu alte activități (comerț, turism etc.). Activitățile industriale predominante sunt: extracția cărbunelui, reparații utilaj minier, producerea de energie electrică și termică, construcții navale, industria chimică (apa grea), industria alimentară, prelucrarea lemnului, producerea celulozei și hârtiei, cauciucului, industria electrotehnică, producerea de utilaje și automobile. Infrastructura este reprezentată de căi de transport rutiere, feroviare, navale (porturi fluviale: Orșova, Drobeta Turnu Severin, Cetate, Calafat și Bechet) și aeriene (Aeroportul Internațional Craiova). Teritoriul aferent Administrației Bazinale de Apă Jiu este străbătut de magistrale de cale ferată București - Craiova - Drobeta Turnu Severin - Timișoara, Craiova - Tg Jiu - Petroșani - Simeria - Arad și de o serie de drumuri naționale, județene și comunale. Rețeaua de transporturi cuprinde cca. 6.000 km drumuri publice și cca. 700 km căi ferate. Singura cale navigabilă este constituită de fluviul Dunărea pe care s-au realizat sistemele de navigație Porțile de Fier I și Porțile de Fier II. 12 Figura 3.5.1 Utilizarea terenului la nivelul A.B.A. Jiu 13  3.6. Patrimoniu cultural În bazinul hidrografic Jiu patrimoniul cultural este reprezentat prin situri de tip așezare, biserici, mănăstiri, tezaure, etc. Dintre obiectivele culturale importante amintim: Castrul Roman de la Turnu Severin, Cula Izvoranu-Geblescu (comuna Brabova), județul Dolj, Cetatea Dacică de la Bănița, județul Hunedoara, Casa Memorială Constantin Brâncuși (sat Hobița, comuna Peștișani), județul Gorj, Ansamblul cultural Constantin Brâncuși compus din 5 capodopere: Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor, Masa Tăcerii, Coloana Infinitului, Masa Festivă, Casa Memorială Tudor Vladimirescu (comuna Vladimir), județul Gorj, Casa Memorială Ecaterina Teodorescu, județul Gorj. 3.7. Infrastructura de protecție împotriva inundațiilor La nivelul Administrației Bazinale de Apă Jiu au fost executate și sunt în funcțiune numeroase lucrări de reducere a riscului la inundații. Printre cele mai semnificative asemenea lucrări se amintesc:  diguri în lungime de 725,41 km (pe ambele maluri, inclusiv râul Teslui și afluenții fluviului Dunărea);  lacuri de acumulare nepermanente însumând un voulm de 150,5 mil.m3 (Rovinari cu un volum de 150 mil.m3 și Prodila cu un volum de 0,5 mil.m3);  lacuri de acumulare nepermanente, printre care amintim: Ișalnița, Fântânele, Caraula, Bistreț, Cornu, Valea de Pești;  derivații de ape mari: Aducțiune Bistrița - Tismana, Derivația Cerna - Motru, Derivația Motru - Tismana, Derivația Galbenu - Olteț, Derivație Jieț - Lotru;  regularizări de albii în lungime de 549 km. Cele mai importante lucrări de regularizare și îndiguiri sunt localizate pe râurile Jiu, Blahnița, Baboia, Jilț, Hușnița, Raznic, Balasan. În figura 3.7.1. sunt reprezentate amenajările hidrotehnice existente la nivelul A.B.A. Jiu. 14 Figura 3.7.1 Amenajările hidrotehnice existente la nivelul A.B.A. Jiu 15  Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Jiu este prezentată schematic în figura 3.7.2. Sistemul actual de avertizare - alarmare a populației în aval de construcțiile hidrotehnice din administrarea A.B.A. Jiu permite o alarmare preventivă a populației în cazul apariției unei situații de urgență. Un rol important în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcțiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă îl constituie sistemul informațional meteorologic și hidrologic. Informațiile de bază necesare sistemului informațional hidrometeorologic al gospodăririi apelor pe suprafața Administrației Bazinale de Apă Jiu provin de la: radarul meteorologic Craiova, stațiile hidrometrice clasice și automate ale A.B.A. Jiu, stațiile pluviometrice clasice și automate ale A.B.A. Jiu, stațiile meteorologice ale C.M.R. Oltenia / A.N.M. și de la stațiile pluviometrice clasice și automate ale C.M.R. Oltenia / A.N.M. 16 Figura 3.7.2 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Jiu 17  4. Aspecte metodologice privind revizuirea și actualizarea E.P.R.I. 4.1. Actualizarea procesului de identificare a evenimentelor istorice semnificative si a zonelor cu risc potential semnificativ la inundatii Pentru revizuirea inundațiilor istorice semnificative si definirea zonele cu risc potențial semnificativ la inundații au fost parcurse în principal etapele menționate în Raportul - Evaluarea preliminară a riscului la inundații A.B.A. Jiu – ciclul I http://www.rowater.ro/EPRI%20Rapoarte/RO2_%20PFRA_Report_%2020130531.pdf, metodologia utilizată în acest ciclu fiind menținută în termeni generali (la nivel de principii de analiză), dar cu o detaliere și o îmbunătățire a metodologiei impusă de disponibilitatea informațiilor mult mai detaliate referitoare la consecințele negative produse de inundații, a rezultatelor unor proiecte și studii realizate în perioada 2010-2017, precum și a unor surse de date spațiale cu acuratețe mai mare și actualizate (spre exemplu ortofotoplanuri în loc de imagini SPOT). Principalele etape parcurse în elaborarea E.P.R.I. în cadrul ciclului I au fost următoarele:  Colectarea informațiilor referitoare la inundațiile istorice, respectiv identificarea evenimentelor istorice și selectarea evenimentelor istorice semnificative;  Structurarea informațiilor în fișiere spreadsheet; informațiile înregistrate în fișierele excel reprezintă baza informațiilor ce urmează să fie raportate la C.E.;  Cartografierea în mediul GIS a zonelor afectate de inundații istorice, realizată la nivelul A.B.A., verificată/corectată la nivelul I.N.H.G.A. și adaptată cerințelor de raportare WISE;  Identificarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații (A.P.S.F.R.) pe baza datelor, studiilor, rezultatelor proiectelor disponibile. Se menționează alte două surse de date (documentații, rapoarte și rezultate GIS), respectiv două proiecte, care au fost intens utilizate în ciclul I de raportare, în special pentru definirea A.P.S.F.R.-urilor, nemaifiind necesare în ciclul II:  Proiectul PHARE 2005/017-690.01.01 - Contribuții la dezvoltarea strategiei de management al riscului la inundații (beneficiar – M.M.P. și A.N.A.R.);  Proiectul DANUBE FLOODRISK - Stakeholder oriented flood risk assessment for the Danube floodplains (South - East Europe Transnational Cooperation Programme). Sinteza etapelor parcurse pentru a răspunde cerințelor E.P.R.I. din ciclul I se prezintă schematic în figura 4.1.1. 18  Figura 4.1.1 Sinteza etapelor parcurse pentru a răspunde cerințelor E.P.R.I. din ciclul I Referitor la prima etapă de implementare a Directivei Inundații 2007/60/C.E. în România, Comisia Europeană a analizat acest aspect și a prezentat rezultatele în Raportul special Directiva privind inundațiile: s-au realizat progrese în evaluarea riscurilor, însă este nevoie de ameliorări în ceea ce privește planificarea și punerea în aplicare, punctând următoarele aspecte:  buna coordonare la nivel național (abordare similară în toate cele 11 subunități) și la nivel internațional (sub îndrumarea ICPDR - Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea, existența acordurilor bilaterale);  România a raportat evaluarea riscului de inundații pentru toate tipurile de inundații care se pot produce: fluvială, pluvială, din ape subterane, din accidente/ avarii ale infrastructurii de apărare la inundații, în funcție de condițiile specifice ale sub- bazinelor;  Nu a fost luat în considerare impactul schimbărilor climatice asupra dezvoltării pe termen lung, tendințele impactului schimbărilor climatice asupra apariției și magnitudinii inundațiilor la nivel național nu sunt clar descrise. Spre deosebire de ciclu I de implemenatre a Directivei Inundați 2007/60/C.E., când au fost identificate inundații istorice semnificative din sursă fluvială, în ciclu II a fost luată în considerare și analizată și sursa pluvială a inundațiilor, identificând zonele urbane afectate în perioada 2010-2016 de ploi abundente de scurtă / lungă durată. Într-o primă etapă, s-a realizat o analiză a inventarului de inundații istorice la nivel de evenimente istorice, prin aplicarea criteriului hidrologic (probabilitatea de depășire a debitului viiturii) și cel privind cele patru categorii de consecințe (stabilite în cadrul 19 Directivei Inundații 2007/60/C.E.: sănătate umană, activitate economică, mediu și patrimoniu cultural), acestea păstrându-și pragurile de valori stabilite în ciclul I. Se face mențiunea că în cazul râurilor nemonitorizate hidrologic, specialiștii din cadrul A.B.A. au estimat magnitudinea evenimentelor istorice ținând cont de precipitațiile înregistrate și de alte informații avute la dispoziție (radarele meteorologice, avertizări de tip nowcasting). Spre deosebire de ciclul I de implementare a Directivei Inundații 2007/60/C.E., când au fost analizate inundații istorice petrecute într-o perioada mai îndepărtată față de momentul prezent, pentru care nu s-au indentificat informații foarte detaliate în legătură cu consecințele negative produse de acestea, în ciclul II, informațiile referitoare la consecințele din perioada analizată, respectiv 2010-2016, sunt mult mai bine documentate. Acest fapt a permis o analiză mai amănunțită cu privire la consecințele negative semnificative produse de inundațiile istorice. Astfel în ciclu II, ulte