Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / Raport EPRI_RO2_Jiu_2019.pdf

: 1. Cod unitate de management (UoM) pentru care se realizează raportarea, respectiv pentru cele 11 Administrații Bazinale de Apă și Fluviul Dunărea; 2. Cod localizare eveniment (EU_CD_FL) format din codul unității de management, codul cursului de apă (sau codul SIRUTA, în cazul localităților cu inundații pluviale) și numărul tronsonului de râu afectat pe același curs de apă; 3. Denumire localizare eveniment (FL_NAME) format din denumirea cursului de apă și limitele amonte-aval care formează tronsonul de râu identificat ca eveniment istoric semnificativ (de regulă localități afectate, confluențe, acumulări etc.); în cazul evenimentelor pluviale, denumirea include numai localitatea; 37  4. Data debutului evenimentului (Data_ev) format din anul și luna în care a avut loc evenimentul și nivelul la care s-a produs (local-L și național-N); 5. Cod eveniment (COD_EV) format din codul localizării evenimentului la care se adăugă data debutului evenimentului, respectiv codul unității de management, codul cursului de apă (sau codul SIRUTA, în cazul localităților cu inundații pluviale), numărul tronsonului de râu afectat pe același curs de apă și data debutului evenimentului; 6. Denumire eveniment format din anul și luna în care a avut loc evenimentul și denumirea zonei inundate; 7. Durată eveniment (numărul de zile); 8. Lungime tronson de râu inundat (km); 9. Frecvență de apariție a fenomenului de inundație; 10. Sursă a viiturii/inundației (fluvială, pluvială etc.) reprezintă cauza care conduce la producerea fenomenului de inundare, respectiv revărsarea cursurilor de apă, precipitații abundente asociate cu un drenaj deficitar, scurgere pe versanți etc.; 11. Mecanism de inundare: o depășirea capacității de transport a albiei; o depășirea infrastructurii de apărare (sau a asigurării acesteia); o distrugerea infrastructurii de apărare; o blocare / restricționare; o altele. 12. Caracteristici ale viiturii: o viitură rapidă (flash flood); o viitură de primăvară cauzată de topirea zăpezii; o viitură cu alt tip de timp de creștere; o viitură cu timp de creștere mediu; o viitură cu timp de creștere mic; o viitură cu transport mare de aluviuni; o viitură cu propagare rapidă; o viitură cu niveluri remarcabile; o alte caracteristici. 4.2.4. Evaluarea pagubelor înregistrate Consecințele inundării reprezintă tipurile de pagube potențiale asociate evenimentului istoric. Conform Directivei Inundații 2007/60/C.E., acestea se referă la:  sănătate umane și includ efectele impactului imediat sau consecvent asupra populației care pot apărea din cauza poluării sau întreruperii alimentării cu apă și 38  tratarea acesteia, victime și asistență medicală (B11) și asupra obiectivelor sociale precum perturbarea activități administrațiilor locale, a unităților pentru situații de urgență, învățământ, sănătate și asistență socială (B12);  mediu și includ ariile protejate desemnate conform cerințelor Directivei Habitate 92/43/C.E.E. și Directivei Pasări 2009/147/C.E. (SCI - Sites of Community Importance / Situri de Importanță Comunitară, SAC - Special Areas of Conservation / Arii Speciale de Conservare, SPA - Special Protected Areas / Arii de Protecţie Specială avifaunistică etc.) sau zonele de protecţie a captărilor pentru potabilizare (B22), surse potenţiale de poluare punctuale sau difuze (B23);  patrimoniu cultural și includ situri arheologice / monumente, situri arhitecturale, muzee, situri spirituale și clădiri (B31);  activități economice și includ unitățile de locuit și anexele acestora (B41), infrastructura de utilități publice, infrastructura de producere și transport a energie electrice, infrastructura de transport rutier și feroviar și infrastructura de telecomunicații (B42), utilizarea terenurilor în scopuri agricole și silvice (B43), activitățile economice precum producție, comerț și servicii (B44). În vederea pregătirii datelor necesare raportării, informațiile disponibile în special în Rapoartele de sinteză privind consecințele negative asociate evenimentului, înregistrate în urma producerii fenomenului de inundare, au fost grupate, conform cerințelor Directivei Inundații 2007/60/C.E., în cele patru categorii de consecințe, respectiv consecințe asupra sănătății umane, mediului, patrimoniului cultural și activității economice, astfel:  Consecințe asupra sănătății umane: o B11 - determinate prin identificarea tronsonului P.F.R.A. care înregistrează victime / sinistrați / surse de alimentare cu apă afectate (captări de apă și fântâni) / rețele de alimentare cu apă afectate; o B12 - determinate prin identificarea tronsonului P.F.R.A. care produce pagube asupra obiectivelor sociale, precum administrații publice / unități de învățământ / unități de sănătate și asistență socială / unități de poliție / baze sportive / cămine culturale / unități agroalimentare;  Consecințe asupra mediului o B22 - determinate prin intersecția în mediul GIS a tronsoanelor P.F.R.A. cu ariile protejate și păstrarea doar a celor care sunt P.F.R.A. situate în arii protejate. Ulterior, au fost selectate acele tronsoane P.F.R.A. cu lungime ce depășește 4000 m în cadrul unei arii protejate și cu o frecvență de apariție a inundațiilor mai mică de 10% (figura 4.2.4.1); o B23 - determinate prin identificarea tronsonului P.F.R.A. care produce pagube asupra stațiilor de tratare a apelor uzate menajere și industriale / a fermelor zootehnice;  Consecințe asupra patrimoniului cultural o B31 - determinate prin identificarea tronsonului P.F.R.A. care produce pagube asupra bisericilor / caselor parohiale etc.;  Consecințe asupra activității economice 39  o B41 - determinate prin identificarea tronsonului P.F.R.A. care produce pagube asupra unităților de locuit și anexelor acestora; o B42 - determinate prin identificarea tronsonului P.F.R.A. care produce pagube asupra infrastructurii de utilități publice / energie electrică / transport rutier / transport feroviar / telecomunicații; o B43 - determinate prin identificarea tronsonului P.F.R.A. care produce pagube asupra terenurilor arabile / pășunilor și fânețelor / pădurilor; o B44 - determinate prin identificarea tronsonului P.F.R.A. care produce pagube asupra producțiilor agricole (pomicultură, viticultură, apicultură și acvacultură) / societăților comerciale. Figura 4.2.4.1 Tronsoane de râu afectate de evenimente istorice semnificative aflate în arii protejate 4.3. Identificarea si evaluarea viitoarelor inundații semnificative potențiale și a consecințelor negative potențiale asociate Directiva Inundații 2007/60/C.E. recomandă evaluarea consecințelor negative potențiale ale viitoarelor inundații (“Future floods”) pentru sănătatea umană, mediu, patrimoniul cultural și activitatea economică, luând în considerare pe cât posibil probleme ca topografia, poziția cursurilor de apă și caracteristicile lor generale hidrologice și geomorfologice, inclusiv albiile majore ca zone de retenție naturală, eficiența infrastructurilor de apărare pentru protecția împotriva inundațiilor, poziția zonelor populate, zonele cu activitate economică și dezvoltare pe termen lung, inclusiv efectele schimbărilor climatice asupra apariției inundațiilor. Principiile generale în această abordare au constat în: 40   considerarea zonelor potențial inundabile ale evenimentelor extreme viitoare pe baza informațiilor complete și omogene posibil a fi integrate la nivel național sau a unor metodologii simplificate;  considerarea unor indicatori care să ilustreze expunerea la risc a cel puțin patru categorii de receptori (sănătate umană, mediu, patrimoniul cultural și activități economice), ținând seama de informațiile disponibile la momentul prezent, respectiv a populației potențial afectate, precum și a obiectivelor socio-economice potențial afectate cu ajutorul tehnicilor GIS. Trebuie menționat faptul că mare parte din principiile și metodologiile prezentate în acest capitol sunt utilizate și în cadrul procesului de desemnare a A.P.S.F.R.-urilor (zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații), precum și pentru stabilirea consecințelor adverse potențiale ale acestora. Această evaluare a consecințelor directe a evenimentelor extreme nu poate fi considerată decât o abordare generală, simplificată, a vulnerabilității teritoriului, deoarece:  anumite caracteristici de hazard (intensitate, cinetică etc.) nu sunt luate în considerare;  indicatorii propuși nu iau în considerare nici vulnerabilitatea intrinsecă a celor patru categorii de interese, nici evoluția viitoare a acestora;  pagubele indirecte nu sunt cuantificate. În vederea identificării zonelor potențial inundabile sau a delimitării albiilor majore la nivelul tuturor cursurilor de apă au fost dezvoltate în cadrul I.N.H.G.A. mai multe metodologii simplificate (în cadrul Ciclului I al Directivei Inundații 2007/60/C.E.– Etapa HH & HRI, proiectului VULMIN, proiectului RO-RISK etc.). Metodologiile vizează limitele naturale (care, în majoritatea cazurilor, sunt definite pe baze geomorfologice) și nu a acelor tronsoane de albie care sunt submerse în timpul unui eveniment de o anumită magnitudine. Această abordare presupune cuantificarea dependențelor multidimensionale statistice între caracteristicile morfologice ale bazinelor hidrografice de diferite dimensiuni, în regiuni cu condiții climatice și geologice similare. Cu toate acestea, variabilitatea morfologiei naturale a râurilor și a albiilor majore (atât transversal, cât și longitudinal, de-a lungul cursului de apă) și relația acestora cu suprafața de drenaj este extrem de complexă. Prin urmare, este necesară detalierea acestei abordări prin luarea în considerare a unor caracteristici hidrologice care să permită identificarea arealelor inundabile din cadrul albiilor majore cu o acuratețe medie. În acest sens, anumite zone inundabile obținute prin modelare matematică pot fi utilizate pentru calibrarea unei proceduri elaborate în acest sens. Aceste metode simplificate se bazează pe identificarea caracteristicilor specifice terenului, topografice și geomorfologice, obținându-se rezultate extrem de utile ca evaluări preliminare chiar și în cazul utilizării unui MDT de rezoluție și calitate medie. 41 4.3.1. Stabilirea tronsoanelor de râu unde nu s-au înregistrat inundații istorice semnificative, dar pe care se pot produce evenimente semnificative în viitor Identificarea tronsoanelor de râu sau a zonelor unde se pot produce evenimente semnificative în viitor („Future floods”), chiar dacă nu s-au înregistrat inundații istorice semnificative, constituie unul din principiile de desemnare a A.P.S.F.R.-urilor (zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații). Așadar, această etapă este strâns legată de etapa a 2-a a E.P.R.I., respectiv cea de stabilire a A.P.S.F.R.-urilor. Tipurile de tronsoane de râu menționate pot fi zone îndiguite, care în viitor pot fi supuse riscurilor tehnologice, dar și alte zone în care, în ultimii ani, factorii naturali genetici nu au atins valori extreme care să determine producerea de evenimente semnificative. Astfel de zone sunt cele supuse riscului la inundații cu caracter local, stabilite într-o prima etapă pe baza experienței locale. Tronsoanele de râu stabilite pe baza experienței specialiștilor de la nivel de Administrații Bazinale de Apă (expert judgement) și a cunoașterii locale a cursurilor de apă în ceea ce privește riscul la inundații au fost analizate prin prisma unor metodologii dezvoltate anterior de către I.N.H.G.A. – a) metodologie pentru stabilirea hazardului pentru viituri rapide și scurgeri importante pe versanți, torenți, pâraie și a riscului aferent și b) indicele de susceptibilitate IFF (în cadrul proiectului VULMIN). Această analiză a avut rolul de a confirma sau infirma propunerile specialiștilor privind zonele supuse riscului la inundații cu caracter local. În final, la nivelul țării a rezultat un număr de 64 de astfel de tronsoane de râu (figura 4.3.1.1). Mai multe detalii se regăsesc în capitolul dedicat A.P.S.F.R.-urilor. 42 Figura 4.3.1.1 Evenimente istorice semnificative produse în perioada 2010-2016 și evenimente care se pot produce în viitor la nivel național, raportate în Ciclul II de implementare a Directivei Inundații 2007/60/C.E. 43  O atenție deosebită în vederea analizei și stabilirii inundațiilor potențiale semnificative trebuie acordată eficienței infrastructurilor existente de protecție împotriva inundațiilor, luând în considerare următoarele aspecte:  cca. 70% din lungimea totală a digurilor se află la „risc tehnologic”, necesitând consolidări / reabilitări / relocări / supraînălțări în anumite zone, în conformitate cu prevederile Strategiei Naționale de Management al Riscului la Inundații pe termen mediu și lung, unde se prevede ca pentru zonele locuite, asigurarea de calcul a digurilor să fie de minim 1%;  în România, în conformitate cu clasa de importanță a construcțiilor, digurile au fost proiectate pentru o perioadă de revenire a inundațiilor de o dată la 100 de ani – în zonele urbane (cca. 25% din lungimea totală a digurilor) și de o dată la 10 ani pentru zonele agricole (în jur de 20% din lungimea totală a digurilor);  lucrările hidrotehnice sunt clasificate în funcție de probabilitatea de depășire a debitelor de calcul, respectiv cu probabilități cuprinse între 0,5 - 1% pe 2.000 km, cu probabilitatea de 2% pe 525 km, cu probabilități cuprinse între 3 - 5% pe 2.200 km, cu probabilitatea de 10% pe 1.725 km și cu o probabilitate incertă pe 1.850 km.  în România sunt în folosință numeroase acumulări care au și rol de atenuare a viiturilor, dintre care 303 au un volum de atenuare mai mare de 0,5 milioane m3. Dintre acestea, 102 au caracter nepermanent. Cele 303 acumulări însumează un volum total la Nivelul Normal de Retenție de 5,72 miliarde m3 și un volum de atenuare de 2,75 miliarde m3. Gradul de atenuare este în funcție de frecvența de apariție a inundațiilor;  se află în curs de procesare inventarierea tuturor acumulărilor care au un volum mai mic de 10.000 m3. Numărul accidentelor la baraj în cazul acestor acumulări este foarte redus, fapt ce determină o probabilitate mică de apariție a unei viituri generate de avarierea acestor lucrări hidrotehnice. Cu toate că în asemenea situații consecințele sunt însemnate, aceste tipuri de posibile evenimente nu au fost luate în considerare în acest ciclu de raportare;  Regulamentele pentru exploatarea barajelor și lacurilor de acumulare și Planurile de acțiune în caz de accidente la baraje vor fi revizuite ținând seama de efectele schimbărilor climatice. Alături de schimbările climatice, riscul de inundații viitoare este influențat și de:  dezvoltarea zonelor urbane și alte modificări semnificative ale utilizării terenului care vor conduce la accelerarea scurgerii apei și la volume mai mari care vor ajunge în cursurile de apă colectoare;  realizarea de noi construcții în albiile majore; creșterea numărului de locuitori aflați în zonele susceptibile la inundații;  degradarea în timp a infrastructurii de protecție împotriva inundațiilor și creșterea riscului de cedare a acesteia;  deciziile privind investițiile în infrastructura de protecție împotriva inundațiilor. Se are în vedere ca măsurile noi de protecție să conlucreze cu lucrările existente pentru gestionarea riscului la inundații; 44   intensificarea activității de informare și conștientizare a populației privind riscul la inundații, dar și a gestionării riscului prin adoptarea de măsuri pentru creșterea rezilienței obiectivelor. 4.3.2. Metodologii simplificate pentru identificarea zonelor inundabile Metoda simplificată elaborată pentru identificarea zonelor inundabile utilizează o prelucrare specială GIS a datelor topografice furnizate de Modele Digitale ale Terenului, bazându-se pe unele rezultate prezentate în ultimii ani în literatura de specialitate. Pentru delimitarea zonelor inundabile, o serie de indicatori (parametri) obținuți prin prelucrarea GIS a MDT-ului, indicatori ce sunt strâns corelați cu extinderea albiilor majore, este utilizată ca variabile fuzzy:  Indicele Topografic Modificat (MTI);  înălțimea terenului deasupra cursului de apă (altitudinea relativă);  distanța față de cursurile de apă (liniile de drenaj);  curbura minimă a terenului. Acești parametri sunt combinați utilizând o ab