Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / Raport EPRI_RO1_Banat_2019.pdf

te fi cuantificată pe baza: 25   mărimii arealului hidrografic pe care s-a produs viitura;  frecvenţei de producere a unei inundaţii;  probabilității de depăşire a debitului maxim al viiturii, înregistrat la staţiile hidrometrice;  mărimii debitelor în comparaţie cu debitele corespunzătoare cotelor de apărare (avertizare, inundaţie, pericol), existente la staţiile hidrometrice. În acest scop, a fost utilizată aceeaşi valoare a probabilităţii de apariţie a inundațiilor ca şi în cazul selectării preliminare a evenimentelor istorice semnificative, respectiv debite maxime înregistrate cu probabilitatea de depășire mai mică de 10%. Însă pentru delimitarea tronsoanelor de râu afectate de inundaţii istorice semnificative au fost analizate în mediul GIS debitele maxime înregistrate în perioada unui eveniment la toate staţiile hidrometrice, şi, în special, la staţiile hidrometrice aflate pe tronsoanele de râu afectate sau în apropierea acestora. În vederea realizării acestei analize, pentru fiecare Administraţie Bazinală de Apă a fost creată o bază de date care conţine, pentru fiecare staţie hidrometrică (figura 4.2.1.1), următoarele date:  debitele maxime instantanee lunare din perioada 2010-2016 (84 valori);  debitul maxim istoric;  data producerii debitului maxim istoric;  valoarea medie a debitelor maxime anuale;  perioada de funcţionare a stației hidrometrice;  debitul cu probabilitatea de depășire de 10%;  debitele cu probabilitatea de depășire de 0.1%, 0.5%, 1%, 2%, 5%, 20%, 30% şi 50%. Acestea au fost obţinute prin formule de transformare din Q10%, stabilite empiric, ca medie a coeficienţilor de transformare la nivelul staţiilor hidrometrice dintr-o A.B.A. (în cazul în care aceştia sunt determinaţi prim metode hidrologice exacte) – prin urmare, au fost stabiliţi coeficienţi de transformare specifici fiecărei A.B.A. Figura 4.2.1.1 Exemplu de date hidrologice prelucrate pentru analiza viiturilor produse în perioada 2010-2016 26  În cazul în care debitul Q10% nu este determinat pe baza unei curbe de probabilitate Pearson III sau prin alte metode hidrologice specifice (ex. metode de regionalizare), valoarea acestuia a fost determinată indirect. În acest sens, pentru fiecare A.B.A. s-a realizat o corelaţie între Q10% şi valoarea medie a debitelor maxime anuale, utilizând staţiile unde Q10% este disponibil (figura 4.2.1.2). Corelaţiile obţinute între cei doi parametri au un grad mare de încredere, cu mici excepţii. Comparativ cu valoarea medie a debitelor maxime anuale, debitul Q10% este mai mare de 1,5 ori (în cazul A.B.A. Olt), până la 2,25 ori (în cazul A.B.A. Argeş- Vedea). Pentru ca debitele maxime lunare să poată fi comparate între ele pe întreg teritoriul unei A.B.A. (având în vedere valorile diferite de la un bazin la altul), cele 84 de valori la nivelul unei staţii hidrometrice care reprezintă debite maxime lunare au fost transformate în valori modul faţă de Q10% prin calcularea rapoartelor Qmax lunar / Q10%. În cazul în care acest coeficient este supraunitar, înseamnă că debitul maxim lunar a depăşit valoarea (pragul) debitului cu probabilitatea de apariţie de 10% (Q10%). Coeficienţii modul Q10% permit identificarea arealelor afectate de inundaţii istorice semnificative. În acest sens, au fost analizate, în special, zonele cu valori mai mari de 0,5, dar mai ales peste 0,75. S-a considerat că datorită gradului de generalizare, dar şi a comportamentului hidrologic diferit de la un bazin la altul, considerarea unei valori de 1 a coeficientului modul Q10% ar fi restrictivă. Există totuşi situaţii când inundaţiile se pot produce şi la debite mai mici decât debitul cu probabilitatea de depășire de 10%, în special acolo unde capacitatea de transport a albiei minore este redusă. 900 800 y = 1.7084x + 20.766 700 R² = 0.9894 600 Q10% (m3/s) 500 400 300 200 100 Figura 4.2.1.2 Exemplu de corelaţie utilizată 0 0 100 200 300 400 500 pentru extrapolarea valorilor Q10% în cazul în Q maxim anual mediu (m3/s) care acestea nu sunt determinate prin metode hidrologice exacte Baza de date a coeficienţilor modul Q10% a fost relaţionată cu staţiile hidrometrice în mediul GIS, ceea ce a permis vizualizarea şi analiza spaţială a acestora în funcţie de evenimentul analizat. În figura 4.2.1.3 sunt prezentate, spre exemplificare, tronsoanele de râu afectate de evenimentul istoric semnificativ iulie 2014 identificat prin analiza corelată a criteriilor legate de consecinţe și a criteriilor hidrologice - A.B.A. Banat. 27 Figura 4.2.1.3 Tronsoane afectate de evenimente istorice semnificative în iulie 2014 identificate prin analiza corelată a criterilor legate de pagube şi a criteriilor hidrologice - A.B.A. Banat 28  Media acestor coeficienţi la nivelul A.B.A.-urilor (figura 4.2.1.4) scoate în evidenţă anii 2010 şi 2016, când se observă valori în jur de 0,5 în anumite A.B.A.-uri, dar mai ales evenimentul din iulie 2014 produs în A.B.A. Olt, pentru care valoarea medie este aproape de valoarea 1 (debit maxim mediu la nivel de A.B.A. cu o probabilitate de depășire puţin peste 10%). 1.0 Crisuri Banat Mures 0.9 Jiu Olt Siret 0.8 Arges Vedea Ialomita Prut 0.7 0.6 0.5 0.4 0.3 0.2 0.1 0.0 2010/01 2010/03 2010/05 2010/07 2010/09 2010/11 2011/01 2011/03 2011/05 2011/07 2011/09 2011/11 2012/01 2012/03 2012/05 2012/07 2012/09 2012/11 2013/01 2013/03 2013/05 2013/07 2013/09 2013/11 2014/01 2014/03 2014/05 2014/07 2014/09 2014/11 2015/01 2015/03 2015/05 2015/07 2015/09 2015/11 2016/01 2016/03 2016/05 2016/07 2016/09 2016/11 Figura 4.2.1.4 Media coeficienţilor modul Q10% ai debitelor maxime lunare la nivelul principalelor Administraţii Bazinale de Apă care au înregistrat evenimente istorice semnificative de inundații în perioada 2010-2016 Pentru a realiza această analiză, au fost identificate tronsoanele de râu afectate de evenimente istorice semnificative (P.F.R.A.) aferente localităţilor afectate de revărsarea cursurilor de apă pentru fiecare eveniment istoric semnificativ identificat prin criteriile de evaluare a consecințelor. După identificarea acestora s-a trecut la identificarea staţiilor hidrometrice din vecinătate, staţii pentru care ulterior au fost determinate frecvenţele de apariţie a debitelor maxime înregistrate în luna producerii evenimentul istoric semnificativ asociat. Astfel, cele 78 de evenimente la nivel naţional rezultate în urma aplicării criteriilor de selecţie a evenimentelor istorice semnificative preliminare (Pasul a)), au fost mai departe analizate la un grad de detaliu mai mare, urmărindu-se localităţile şi tronsoanele de râu / afluenţii afectaţi de evenimentul istoric semnificativ preliminar considerat, pe baza analizei informaţiilor disponibile cu privire la debitele maxime înregistrate (criteriu debite maxime produse > Qmax10%) şi luând în considerare, bineînţeles, consecințele produse la nivelul localităţilor. Luarea în considerare a ambelor tipuri de criterii (în mod combinat) în definirea tronsoanelor de râu afectate de eveniment s-a bazat pe experienţa şi expertiza specialiştilor A.N.A.R. şi I.N.H.G.A. (Expert Judgement). În urma acestor analize au rezultat în final 32, la nivel naţional, evenimente istorice semnificative la inundaţii, formate din 882 tronsoane de râu afectate de acestea. 29  d) Delimitarea în format GIS a versiunii finale a tronsoanelor af