Raportul anual al Consiliului Fiscal

III. Politica fiscal-bugetară în anul 2024

III.1. Trăsături ale politicii fiscal-bugetare în anul 2024 După ce în 2021 și 2022 s-a manifestat o tendință de diminuare a deficitului bugetar, anii 2023 și 2024 au marcat o deviație semnificativă de la țintele de consolidare fiscală. În continuare, vor fi sintetizate principalele trăsături ale politicii fiscal-bugetare în anul 2024, acestea fiind detaliate ulterior în cadrul prezentului raport:

• • SFB pentru perioada 2024-2026 a stabilit pentru anul 2024 un deficit bugetar cash de 5% din PIB,

reprezentând o diminuare cu 0,94 pp față de nivelul de 5,94% din PIB, estimat la acea dată pentru anul 2023. Exprimat în termeni ESA 2010, deficitul bugetar a fost estimat la 4,9% din PIB, în scădere cu 1,1 pp față de nivelul evaluat de MF pentru anul 2023 la acel moment (de 6% din PIB). Principalele ipoteze macroeconomice care au fundamentat proiectul de buget pe anul 2024 vizau o creștere în termeni reali a PIB de 3,4%, un deflator PIB de 5,9% și o rată medie anuală a inflației de 6%. Pe baza unei abordări prudente a veniturilor și cheltuielilor, CF considera construcția bugetară pentru anul 2024 drept compatibilă cu un deficit cash în jurul valorii de 6,4% din PIB. Această evaluare a avut în vedere informațiile de care a dispus CF, incertitudinile privind forma finală a măsurilor adoptate de autorități și ipoteza că nu se va proceda la o reducere forțată de cheltuieli. În aceste condiții, CF a semnalat existența unor riscuri majore cu privire la procesul de consolidare.

• • Conform cadrului fiscal-bugetar proiectat pe termen mediu, consolidarea bugetară în perioada

2025-2027 urma să fie realizată exclusiv pe partea de cheltuieli, ponderea veniturilor bugetare în PIB indicând un trend descendent în perioada analizată. CF a subliniat în opiniile și analizele sale că ajustarea macroeconomică și consolidarea fiscală au nevoie de o creștere semnificativă a veniturilor fiscale. Totodată, CF a atras în mod constant atenția asupra faptului că, pentru România, fondurile europene reprezintă o resursă financiară cheie a dezvoltării economice.

• • Rectificarea bugetară (aprobată prin OUG nr. 113 și OUG nr. 114 din 23 septembrie 2024) a

prevăzut o majorare nominală amplă, atât a veniturilor bugetare (+29,6 mld. lei, reprezentând circa 5,06% din veniturile prognozate inițial în proiectul de buget), cât și a cheltuielilor bugetare (+65,8 mld. lei, reprezentând circa 9,8% din cheltuielile prognozate inițial în proiectul de buget). În consecință, deficitul bugetului general consolidat era cu circa 36,2 mld. lei mai mare în proiectul de rectificare, de la 86,6 mld. lei la 122,8 mld. lei. Exprimat ca procent în PIB, nivelul estimat al deficitului BGC era de 6,95%, cu circa 1,95 pp mai mare decât ținta din proiectul de buget. În opinia formulată asupra rectificării bugetare, CF aprecia că deficitul bugetar cash urma să fie în jur de 8% din PIB în 2024, recomandând ca Guvernul să țină sub control strict cheltuielile în restul anului.

• • În 5 decembrie 2024, Guvernul a adoptat OUG nr. 138 privind modificarea și completarea unor

acte normative în domeniul fiscal-bugetar, precum și pentru reglementarea altor măsuri. În cadrul acesteia, prin derogare de la Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010 și de la

28