Raport privind execuţia bugetară - trimestrul III 2023

in sistemul pensiilor militare de stat şi beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 3.000 lei, precum și de acordarea celei de-a 13-a indemnizații pentru persoanele cu dizabilități sub forma unei indemnizații compensatorii. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, care în perioada analizată au fost în sumă de 1,8 mld lei, precum și de majorarea alocațiilor de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2023. Alte cheltuieli reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, alte despăgubiri civile, precum și îndemnizații acordate părinților pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităților de învățământ, au însumat 2,5 miliarde lei, reprezentând 106,3% din programul estimat pentru al treilea trimestru al anului 2023. Plățile pentru proiectele cu finanțare din fonduri UE (inclusiv cele finanțate din asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR) au reprezentat 0,8% din PIB și s-au efectuat în proporție de 77,9% din plățile programate pentru perioada analizată. Comparativ cu trimestrul III 2022 plățile pentru proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile au crescut cu 5,9% (+0,7 miliarde lei), iar ca procent în PIB s-au diminuat cu 0,1 puncte procentuale de la 0,9% din PIB în trimestrul III 2022 la 0,8% din PIB în perioada analizată. Cheltuielile de capital au reprezentat 0,6% din PIB și s-au efectuat în proporție de 65,0% comparativ cu programul trimestrial. Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2022 cheltuielile de capital au crescut, în termeni nominali, cu 12,3%, iar ca pondere în PIB s-au menținut la același nivel de 0,6% din PIB. Cheltuielile pentru investiții (includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe) în al treilea trimestru al anului 2023 au totalizat, în termeni nominali, 21,3 miliarde lei (1,4 % din PIB) în creștere cu 21,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. CONCLUZII Având în vedere evoluția veniturilor și cheltuielilor bugetare, soldul bugetar aferent trimestrului III al anului 2023 s-a situat sub ținta trimestrială, dar evoluția execuției bugetare pe primele nouă luni ale anului, în care ritmul de încasare al veniturilor este inferior celui prognozat la elaborarea bugetului, impune aprobarea de măsuri suplimentare de limitare a cheltuielilor, astfel încât să se asigure premisele încadrării în ținta de deficit stabilită pentru acest an. În perioada analizată veniturile bugetului general consolidat nu au reușit să atingă nivelul programat atât pe fondul nerealizării veniturilor programate a fi încasate din economia internă, dar mai ales pe fondul nerealizării veniturilor programate a fi atrase din fondurile externe nerambursabile. În al treilea trimestru al anului 2023 veniturile aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR al căror nivel este corelat cu propunerile ordonatorilor principali de credite privind prevederile bugetare pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile sunt mult sub nivelul programat. Cheltuielile bugetului general consolidat efectuate în perioada analizată s-au situat sub nivelul programat în cazul majorității titlurilor de cheltuieli, niveluri mult diminuate fiind înregistrate în cazul cheltuielilor aferente proiectelor finanțate din PNRR și cheltuielilor de capital. Se remarcă de asemenea creșterea peste nivelul programat al cheltuielilor cu dobânzile, asistența socială și a celor aferente titlului alte cheltuieli. Absorbția fondurilor externe nerambursabile, cât și a sumelor atrase din Planul Național de redresare și reziliență reprezintă una dintre prioritățile Guvernului României. Alocarea substanțială de fonduri din partea Uniunii Europene trebuie valorificată optim, reprezentând un element central al sustenabilității bugetare prin prisma strategiei investiționale și a caracterului nerambursabil al acestor fonduri. Deși se constată o accelerare a plăților pentru proiectele finanțate din fondurile externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 creșterea comparativ cu trimestrul III 2022 fiind de 6,5% iar gradul de efectuare al plăților programate pentru perioada analizată a fost de 122,4%, totuși nivelul acestora este mult sub nivelul prognozat, si în acest sens considerăm că ordonatorii principali de credite trebuie să acorde o atenție deosebită și să întreprindă toate eforturile în vederea utilizării creditelor bugetare alocate cu această destinație, să fie depuse eforturi de accelerare a implementării proiectelor din fonduri externe nerambursabile în special a celor aferente proiectelor finanțate din PNRR acestea din urmă înregistrând un decalaj major între nivelul programat și execuție în primele 9 luni ale anului 2023. Totodată este necesar ca în perioada următoare să fie intensificate eforturile de colectare astfel încât să fie recuperat în proporție cât mai mare decalajul față de nivelul programat al veniturilor din economia internă înregistrat în primele 9 luni ale anului 2023. În contextul economic și geo politic actual, extrapolând trendul veniturilor și a cheltuielilor pe baza datelor operative, precum și a modificările survenite în planificarea trimestrială, estimăm că pentru menținerea deficitului bugetar anual în ținta stabilită pentru anul 2023, este necesară sporirea eforturilor de colectare a veniturilor din economia internă la nivelul programat, iar pe partea de cheltuieli este necesară o prioritizare a acestora, în special evitarea de cheltuieli de natura bunurilor si serviciilor care nu sunt absolut necesare, prudență în angajarea de noi cheltuieli și o mai mare rigurozitate în programarea cheltuielilor bugetare, în special urgentarea de atragere a fondurilor externe nerambursabile în special pe cadrul de programare financiar 2014-2020, întrucât 31 decembrie 2023 este termenul limită pentru eligibilitatea din fonduri a cheltuielilor plătite de beneficiari în cadrul proiectelor finanțate în programele operaționale din cadrul financiar multianual 2014-2020. În prezent, pentru România a fost declanșată procedura de deficit excesiv întrucât deficitul ESA a depășit pragul stabilit de reglementările europene de 3% din PIB în anul 2019.Traiectoria de ajustare asumată de țara noastră prin intermediul Programului de convergență 2022-2025 prevede ca deficitul bugetar pentru anul 2023 să nu depășească 4,4% din produsul intern brut. Având în vedere nivelul deficitul înregistrat la finele lunii septembrie 2023, de 56,46 mld lei, respectiv 3,55% din PIB față de deficitul de 41,70 mld lei, respectiv 2,96% din PIB aferent primelor nouă luni ale anului 2022 coroborat cu faptul că de regulă, în trimestrul IV al anului cheltuielile sunt mult superioare veniturilor, există un risc sporit de a depăși deficitul programat în lipsa unor măsuri excepționale. Astfel, se recomandă prudență în efectuarea cheltuielilor, și este absolut necesar monitorizarea cu atenție a ritmului de încasare al veniturilor, iar în condițiile în care în lunile următoare nivelul este inferior celui prognozat la elaborarea bugetului, se impune aprobarea de urgență de măsuri suplimentare de limitare a cheltuielilor, astfel încât să se asigure premisele încadrării în ținta de deficit stabilită pentru acest an. În lipsa unor măsuri bugetare adoptate de urgență, care să conducă la limitarea și diminuarea cheltuielilor bugetare pe perioada rămasă până la sfârșitul acestui an, ținta de deficit asumată poate fi depășită, cu consecințe imediate asupra creșterii costurilor finanțării deficitului bugetar dar și asupra fondurilor alocate pentru investiții în cadrul Politicii de Coeziune cât și asupra fondurilor alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. În cazul fondurilor europene aferente Politicii de coeziune 2021-2027, în conformitate cu prevederile articolului 19 din cadrul Regulamentului (UE) 2021/1060* sunt prevăzute sancțiunile aplicabile statului membru care pot duce până la suspendarea parțială a fondurilor europene. Acesta este completat de prevederile articolului 10 din cadrul regulamentului (UE) 2021/241**, unde în cazul Mecanismului de Redresare și Reziliență, Comisia prezintă Consiliului o propunere de suspendare totală sau parțială a angajamentelor sau plăților în cazul în care Consiliul decide, în conformitate cu articolul 126 alineatul (8) sau alineatul (11) din TFUE, că un stat membru nu a luat măsuri efective pentru a-și corecta deficitul excesiv, cu excepția cazului în care a stabilit existența unei recesiuni economice grave în Uniune în ansamblul său, în înțelesul articolului 3 alineatul (5) și al articolului 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului.