Program de
guvernare
Documentul original ↗
Proiect editorial 2026-2028Propuneri, date și condiții de implementare, cu stadiul verificării la vedere.

Document colectat · Execuția bugetului general consolidat

Raport privind execuţia bugetară - trimestrul I 2025

Instituția sau publicația sursă
Execuția bugetului general consolidat
Data preluării
26.09.2026 18:36
Dimensiunea materialului
70,0 KB

Conținutul disponibil în colecție

Textul documentului

RAPORT PRIVIND EXECUția bugetARĂ PE PRIMUL TRIMESTRU AL ANULUI 2025 În primul trimestru al anului 2025, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit în valoare de 43,66 miliarde lei (2,28% din PIB), cu 14,23 miliarde lei sub nivelul prognozat pentru perioada analizată. veniturile bugetului general consolidat Veniturile bugetului general consolidat, în perioada analizată, au însumat 141,32 miliarde lei (7,4% din PIB), reflectând un grad de realizare a programului de încasări de 88,5%. Comparativ cu încasările primului trimestru al anului 2024, veniturile bugetului general consolidat au crescut în termeni nominali cu 6,9%, iar ca procent în PIB s-au redus cu 0,1 puncte procentuale, de la 7,5% din PIB cât au fost în primul trimestru al anului 2024 la 7,4% din PIB în primul trimestru al anului 2025. Veniturile încasate din economia internă (fără fonduri de la Uniunea Europeană) au fost în sumă de 132,12 miliarde lei, reprezentând 6,9% ca pondere în PIB și un grad de realizare a programului trimestrial de 99,0%. Comparativ cu perioada similară a anului anterior veniturile din economia internă au crescut, în termeni nominali, cu 10,3% iar ca procent în PIB cu 0,1 puncte procentuale de la 6,8% din PIB cât au fost în primul trimestru al anului 2024 la 6,9% din PIB în perioada analizată. Veniturile fiscale, în perioada analizată, au însumat 69,65 miliarde lei și s-au realizat în proporție de 98,1%. Acestea au reprezentat 3,6% din PIB, fiind cu 10,0% mai mari comparativ cu încasările primului trimestru al anului 2024. În primul trimestru al anului 2025, încasările pe principalele categorii de impozite au înregistrat următoarea evoluție: Încasările din impozitul pe profit în primul trimestru al anului 2025 au totalizat 1,55 miliarde lei, înregistrează o evoluție pozitivă față de perioada similară a anului 2024 de 3,8% (+0,06 miliarde lei). În structură, atât încasările din impozitul pe profit de la agenții economici, cât și încasările din impozitul pe profit virat de băncile comerciale înregistrează o scădere față de anul anterior cu 0,2%, respectiv cu 26,4%, în timp ce sumele redirecționate din impozitul pe profit scad față de anul anterior cu 0,2 miliarde lei. Gradul de realizare este de 84,5% (-0,3 miliarde lei) față de programul stabilit, fiind influențat de nerealizarea țintei stabilite atât pentru impozitul pe profit de la agenții economici și cât și pentru impozitul pe profit virat de băncile comerciale. Încasările din impozitul pe venit, în primul trimestru al anului 2025, au totalizat 15,11 miliarde lei, în creștere cu 31,3% (+3,61 miliarde lei) comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, cu un gradul de realizare de 101,6% (+0,3 miliarde lei) față de programul stabilit. În structură, încasările din impozitul pe venitul din salarii care dețin o pondere de aproximativ 58,1% din această categorie înregistrează față de aceeași perioadă a anului 2024 o dinamică de 20,6%, peste evoluția fondului brut de salarii de 12,5%. Evoluția pozitivă a încasărilor din impozitul pe venitul din salarii a fost influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator (O.U.G. nr. 156/2024) precum și de majoarea salariului minim brut pe țară garantat în plată (H.G. nr.1506/2024). O evoluție pozitivă a veniturilor din această sursă a fost susținută și de sporul încasărilor din impozitul pe veniturile din dividende de +2,1 miliarde lei înregistrat în luna ianuarie 2025, efect al distribuirii dividendelor în baza situațiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8% (art. LXIV din O.U.G 156/2024). Încasările din impozitele și taxele pe proprietate au însumat 6,30 miliarde lei (0,3% din PIB) și s-au realizat în proporție de 105,0%. Totodată, comparativ cu încasările din trimestrul I 2024, acestea au crescut cu 13,5% (+0,75 miliarde lei) în principal ca urmare a indexării impozitelor și taxelor locale datorate pentru anul 2025 cu rata inflației aferentă anului 2023 de 10,4%. Încasările din taxa pe valoarea adăugată au fost în sumă de 28,57 miliarde lei, înregistrând o diminuare a încasărilor din TVA cu 2,7% (-0,79 miliarde lei), comparativ cu încasările aferente trimestrului I din anul 2024 și un grad de realizare al programului trimestrial de 91,5% (+2,66 miliarde lei). Nerealizarea programului a fost influențată semnificativ de încasările aferente lunii martie. În februarie 2025, comparativ cu luna precedentă a anului curent , volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul ( serie brută) a scăzut pe ansamblu cu -2,1% ca urmare a scăderii înregistrate la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun cu -2,7%, la vânzările de produse nealimentare cu -2,2% și la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate cu -0,6%. În structură, TVA încasată s-a majorat cu 1,8% (+0,6 miliarde lei) față de cele din anul 2024, iar valoarea restituirilor de taxă pe valoare adăugată a înregistrat un avans de 21,0% (-1,4 miliarde lei). Media trimestrială a TVA restituită a fost de 2,8 miliarde lei, situându-se peste media înregistrată în aceeași perioada a anului 2024 de 2,3 miliarde de lei. Veniturile din accize au însumat 10,03 miliarde lei, în creștere cu 12,5% (+1,12 miliarde lei), comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, influențată de creșterea încasărilor la accizele pentru produsele energetice cu 20,5% (+0,8 miliarde lei, pe fondul unui nivel majorat al accizelor la produsele energetice, cu 6,1% pentru fiecare produs benzină și motorină, de la 01 ianuarie 2025) și la accizele pentru produsele din tutun cu 5,7% (în condițiile în care nivelul accizei la țigarete la 1 ianuarie 2025 este similar nivelului din anul 2024). Gradul de realizare față de programul stabilit pentru această perioadă este de 100,8% (+0,08 miliarde lei). Încasările lunare din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile. Încasările din categoria alte impozite și taxe generale pe bunuri și servicii în primul trimestru al anului curent au fost în sumă de 3,21 miliarde lei (0,2% din PIB), gradul de realizare al programului trimestrial fiind de 119,0%, iar comparativ cu anul anterior au crescut„ cu 34,6%. Evoluția încasărilor față de încasările din perioada similară a anului precedent s-a datorat încasărilor înregistrate la bugetul de stat ca urmare a încasării aferente trimestrului IV 2024 la impozitul specific pe cifra de afaceri realizată de instituțiile de credit și a evoluției încasărilor din impozitul pe venitul suplimentar din sectorul gazelor naturale (O.G. nr. 7/2013). Încasările din taxele pe utilizarea bunurilor au fost în sumă de 3,10 miliarde lei, cu 10,6% mai mari comparativ încasările trimestrului I 2024, în principal ca urmare a evoluției pozitive înregistrate atât la bugetul de stat (+7,8%), la bugetele locale (+9,6%) cât și la bugetul instituțiilor finanțate integral sau partial din venituri proprii(+80,4%). La bugetul de stat creșterea încasărilor a fost determinată de evoluția încasărilor din taxele pentru jocurile de noroc ce înregistrează față de aceeași perioadă a anului 2024 o dinamică de 8,8% (+0,1 miliarde lei). Gradul de realizare al programului de încasări pentru perioada analizată este de 103,3%, această evoluție fiind susținută în principal de creșterea peste nivelul programat al încasărilor atât la bugetul de stat, la bugetul instituțiilor finanțate integral sau parțial din venituri proprii cât și la bugetele locale. Încasările din impozitul pe comerț exterior și tranzacțiile internaționale s-au realizat în proporție de 120,3%, fiind influențate de creșterea importurilor (Extra-UE27) cu 17,7% . Contribuțiile sociale încasate în primul trimestru al anului 2025 în sumă de 49,80 miliarde lei, înregistrează, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, o creștere de 10,4% (+4,70 miliarde lei), superioară evoluției fondului brut de salarii la nivel de economie de 17,9%, și un grad de realizare a programului de 101,0 % (+0,47 miliarde lei). Evoluția încasărilor din contribuții sociale în perioada analizată a fost influențată de modificarea reglementărilor privind: majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată (H.G. nr. 1506/2024), majorarea sumelor transferate la Pilonul II de pensii din bugetul asigurărilor sociale de stat (4,75% cota de contribuție la Pilonul II de pensii în trimestrul I 2025 față de cota de 3,75% în primele 2 luni 2024), restituirea în perioada ianuarie-februarie 2024 a sumelor reținute cu titlu de CASS din veniturile din pensii (O.U.G. nr.4/2023) precum și de majorarea sumei necuprinse în baza lunară de calcul pentru contribuțiile sociale obligatorii de la 200 lei (sumă prevăzută în trimestrul I 2024) la 300 lei (sumă instituită de la 1 ianuarie 2025 prin O.U.G nr. 156/2024). Pe bugete, gradul de realizare a programului de încasări, se prezintă astfel: bugetul asigurărilor pentru șomaj (115,3%), bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (101,9%), bugetul asigurărilor sociale de stat (100,7%) și bugetul de stat (96,8%). Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, evoluția veniturilor din contribuții sociale, pe bugete componente, se prezintă astfel: bugetul asigurărilor pentru șomaj (+50,2%, creștere datorată modificării cotelor de distribuire a contribuției asiguratorii pentru muncă, până la data intrării în vigoare a legii bugetului de stat pe anul 2025, respectiv 20% față de 17% în anul 2023 pentru cota care se face venit la Bugetul asigurărilor de șomaj și 15% față de 12% pentru cota care se face venit la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale), bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (+14,3%), bugetul de stat (+11,7%) și bugetul asigurărilor sociale de stat (+7,5%). Veniturile nefiscale, în perioada analizată, au fost în sumă de 12,35 miliarde lei (0,6% din PIB), gradul de realizare al programului trimestrial fiind de 97,3%. Nerealizarea nivelului programat s-a datorat evoluției încasărilor la bugetul instituțiilor publice finanțate integral sau parțial de la bugetul de stat unde gradul de realizare a fost de 81,3%(-1,0 miliarde lei). Comparativ cu anul anterior încasările din venituri nefiscale au crescut cu 12,3% (+1,35 miliarde lei) în principal ca urmare a evoluției încasărilor la bugetul de stat (+77,6%) și bugetele locale (+6,8%). Sporul de încasări la bugetul de stat a fost determinat de încasările din ajutoare de sat recuperate (1,6 miliarde lei, art. 55 din Legea nr. 9/2025) și din vărsămintele din veniturile nete ale BNR (+0,1 miliarde lei). Sumele primite de la Uniunea Europeană (aferente proiectelor finanțate atât din cadrul financiar 2007-2013, cât și din cadru financiar 2014-2020 dar și sumele aferente perioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027, cât și cele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR) încasate în primul trimestru al anului 2025, au fost în sumă de 9,2 miliarde lei (0,5% din PIB), corespunzător unui grad de realizare de 35,1% al programului trimestrial. Nerealizarea veniturilor programate pentru perioada analizată s-a datorat evoluției slabe a sumelor atrase aferente atât asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR (35,7%) cât și fondurilor externe nerambursabile aferente tuturor perioadelor de programare. Comparativ cu primul trimestrul al anului precedent sumele nerambursabile primite de la Uniunea Europeană au înregistrat o scădere cu 25,4% pe fondul diminuării sumelor aferente proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 ca urmare a încheierii acestui cadru financiar. O evoluție pozitivă au avut încasările din sumele aferente perioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027(+54,3%), cât și cele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR(+125,4%). CHELTUIELILE bugetului general consolidat Cheltuielile bugetului general consolidat, în perioada analizată, au fost în sumă de 184,98 miliarde lei, au reprezentat 9,7% ca pondere în PIB și s-au efectuat în proporție de 85,0% comparativ cu programul actualizat pentru trimestrul I 2025. Față de nivelul înregistrat în primul trimestru al anului 2024, cheltuielile bugetare au fost mai mari cu 10,1%, iar ca pondere în PIB cu 0,2 puncte procentuale de la 9,5% din PIB cât au fost în primul trimestru al anului 2024 la 9,7% din PIB în perioada analizată. Cheltuielile de personal, prezentate detaliat în Anexele nr.3 și 4, au fost în sumă de 42,13 miliarde lei și s-au efectuat în proporție de 98,0% față de nivelul estimat a se efectua în trimestrul I 2025. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,2% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului anterior. Cheltuielile de personal au crescut cu 15,3% comparativ cu trimestrul I 2024, pe fondul creșterilor salariale din sectorul bugetar acordate pe parcursul anului 2024. Cheltuielile cu bunuri și servicii au însumat 22,27 miliarde lei (1,2% din PIB) și s-au efectuat în proporție de 94,4% comparativ cu programul trimestrial. Comparativ cu trimestrul I 2024 cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 2,7% în special pe fondul evoluției înregistrate la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate(+11,1%) ca urmare a plăților pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate. Cheltuielile cu dobânzile au fost în termeni nominali de 12,50 miliarde lei (0,7% din PIB) și s-au efectuat în proporție de 84,7% din programul trimestrial. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, plățile de dobânzi au crescut cu 63,9% (+4,87 miliarde lei). Cheltuielile cu subvențiile au fost în sumă de 3,18 miliarde lei, au reprezentat 0,2% din PIB și s-au efectuat în proporție de 61,1% comparativ cu programul trimestrial. Cheltuielile efectuate reprezintă subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (0,455 mld. lei) care reprezintă 14,31% din total subvenții. Comparativ cu aceeași perioada a anului anterior cheltuielile cu subvențiile s-au redus cu 18,5% (-0,72 miliarde lei). Cheltuielile cu asistența socială au fost în sumă de 63,64 miliarde lei, au reprezentat 3,3% din PIB și s-au efectuat în proporție de 99,1% față de programul trimestrial. Cheltuielile cu asistența socială au crescut comparativ cu trimestrul I 2024 cu 12,1% iar ca pondere în PIB cu 0,1 puncte procentuale de la 3,2% din PIB în trimestrul I 2024 la 3,3% din PIB în perioada analizată. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale în sumă de 0,83 miliarde lei. Alte cheltuieli reprezentând, în principal, reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, despăgubiri civile, au însumat 4,96 miliarde lei, reprezentând 96,4% din programul estimat pentru primul trimestru al anului 2025. Plățile pentru proiectele cu finanțare din fonduri UE (inclusiv cele finanțate din asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR) au reprezentat 0,6% din PIB și s-au efectuat în proporție de 39,9% din plățile programate pentru perioada analizată. Comparativ cu trimestrul I 2024 plățile pentru proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile s-au redus cu 18,8%, iar ca procent în PIB s-au redus cu 0,2 puncte procentuale de la 0,8% din PIB în primul trimestru al anului 2024 la 0,6% din PIB în perioada analizată. În comparație cu primul trimestru al anului 2024 în perioada analizată au fost înregistrate creșteri semnificative în cazul plăților aferente proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente noului cadru financiar 2021-2027 (+3,20 miliarde lei) cât și a celor aferente proiectelor cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR (+1,44 miliarde lei). Cheltuielile pentru investiții (includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe) în primul trimestru al anului 2025 au totalizat în termeni nominali 25,06 miliarde lei (1,3 % din PIB) în creștere cu 11,37% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Ca pondere în PIB, cheltuielile cu investițiile au crescut cu 0,03 puncte procentuale de la 0,28% din PIB în trimestrul I 2024 la 1,31% din PIB în perioada analizată. CONCLUZII Având în vedere evoluția veniturilor și cheltuielilor bugetare, soldul bugetar aferent primului trimestru s-a situat sub ținta stabilită. În perioada analizată veniturile bugetului general consolidat au fost inferioare nivelului programat în principal ca urmare a nerealizării veniturilor programate aferente fondurilor externe nerambursabile inclusiv PNRR. Veniturile încasate din economia internă s-au situat ușor sub nivelul programat ca urmare a evoluției încasărilor din taxa pe valoarea adăugată. Veniturile bugetului general consolidat, în perioada analizată, au fost superioare celor încasate în trimestrul I 2024, sporul de încasări fiind de 6,9%, pe fondul creșterii veniturilor din economia internă cu 10,3% în tip de veniturile din fonduri externe nerambursabile au fost inferioare (-25,4%) ca urmare a sumelor atrase din cadrul financiar 2014- 2020 care s-au redus cu 92,7%

Extrasul poate avea altă structură decât documentul original. Data preluării nu reprezintă perioada statistică sau data publicării de către instituție.

Identificarea exactă a documentului colectat

Amprenta SHA-256 permite identificarea versiunii preluate.

30e67a9204e5b705d4c32844fcbc7f6203609060c0e789545059ce43e330db42