Prognoza 2025 - 2028 – varianta de vară 2025 (pdf) (NOTA)

Prognoza pe termen mediu 2025 - 2028, varianta de vară Actualul scenariu prevede o reconfigurare a traiectoriei principalilor indicatori macroeconomici ca urmare a realizărilor statistice din primul semestru al anului curent, a impactului măsurilor de ajustare bugetară din Pachetul1, în special majorarea impozitelor indirecte (TVA şi accize) simultan cu ajustarea cheltuielilor cu pensiile şi de personal din sectorul public, deciziei de liberalizare a preţului energiei electrice, ipoteze care nu au fost luate în calcul în prognoza anterioară. Prima perioadă a intervalului de prognoză a luat în considerare evoluţii modeste pentru economiile principalilor parteneri comerciali, afectaţi şi de majorările tarifelor vamale introduse de SUA, perioada următoare având ca ipoteze o revenire a cererii externe şi o atenuare a climatului de incertitudine, dar şi o revenire a puterii de cumpărare a populaţiei. Ca urmare a amplitudinii semnificative a şocurilor corecţiilor fiscale, cât şi creşterii preţurilor la energia electrică, previziunile macroeconomice au fost revizuite consistent, în sens descendent în ceea ce priveşte creşterea economică în termeni reali, şi în sens contrar în cazul estimării inflaţiei. Pentru anul curent scenariul prevede o majorare marginală a valorii produsului intern brut, respectiv cu 0,4% faţă de varianta anterioară de prognoză. Această estimare este rezultatul apariţiei unor deviaţii contrare care se compensează parţial, creşterea economică reală fiind ajustată descendent cu 0,8 puncte procentuale (de la 1,4% la 0,6%), în special ca urmare a unor evoluţii mai modeste la nivelul consumului privat, în timp ce deflatorul PIB a suportat o revizuire în creştere (+1,3 pp), fiind impactat de majorarea inflaţiei medii (+2,2 pp). Realizările statistice din primul semestru, care au stat la baza reevaluării prognozei macroeconomice, s-au situat uşor sub estimări, evoluţiile acestora fiind prezentate succint:  În primul semestru al anului 2025, comparativ cu perioada similară din 2024, produsul intern brut a înregistrat o creştere modestă de 0,3% pe seria brută și 1,4% pe seria ajustată sezonier, în timp ce deflatorul PIB (7,6%) s-a situat la valori mai ridicate decât cele anticipate în momentul elaborării scenariului din prognoza de primăvară. • Pe elemente de utilizare, ca urmare a temperării puterii de cumpărare a populaţiei cât şi a unui comportament prudent din partea consumatorilor, indus de incertitudinile din piaţă, dinamica consumului privat s-a redus (de la 6% în anul 2024 la 1,3% în primul semestru al anului 2025). În acelaşi timp, investiţiile brute, susţinute de continuarea marilor proiecte de infrastructură aflate în execuţie, au obţinut o creştere de 2% comparativ cu semestrul corespondent din anul 2024. Avansul celor două componente a fost atenuat de contribuţia negativă a exportului net de 1,4 puncte procentuale, în contextul unei dinamici superioare a importului de bunuri şi servicii (+5,6%) comparativ cu majorarea cu 2,8% a exporturilor. • Pe latura ofertei, rezultatul semestrial al activităţilor economice poate fi considerat cvasi- staţionar, în condiţiile unei reduceri a valorii adăugate brute cu 0,2%, creşterea fiind 1  datorată impozitelor nete pe produs, care au avansat cu 5,0% şi au contribuit la dinamica PIB-ului cu 0,5 puncte procentuale. Contribuţii pozitive s-au obţinut din sectorul construcţiilor (+0,3 puncte procentuale) şi al informaţiilor şi comunicaţiilor (+0,1 puncte procentuale), efectul favorabil fiind însă diminuat de sectoare precum industria (-0,3 puncte procentuale), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (-0,2 puncte procentuale) şi comerţ, transport, hoteluri şi restaurante (-0,1 puncte procentuale). PIB utilizare - modificare procentuală faţă de perioada corespunzătoare; % - 2023 2024 2025 An Sem. I Sem. II An Sem. I Produs intern brut 2,4 0,6 0,9 0,8 0,3 Consum final 3,7 4,4 5,2 4,8 0,5 Cheltuielile cu consumul privat 3,0 5,8 6,2 6,0 1,3 Cheltuielile cu consumul guvernamental 6,3 -0,6 1,8 0,7 -2,3 Formarea bruta a capitalului -2,8 3,0 -2,6 -0,5 5,8 - Formarea bruta de capital fix 14,5 4,6 -7,8 -3,3 2,0 - Stocuri*) -4,4 -0,4 1,6 0,8 0,8 Export net*) 0,2 -3,6 -2,3 -2,9 -1,4 Export de bunuri si servicii -0,8 -3,8 -2,4 -3,1 2,8 Import de bunuri si servicii -1,1 3,8 3,9 3,8 5,6 *) contribuţie la creşterea PIB  Preţurile de consum s-au încadrat pe un trend descendent pe parcursul anului 2024, continuând în prima parte a anului curent pe o traiectorie uşor descrescătoare, dar într-un ritm mai lent și cu unele oscilații către sfârșitul celui de-al doilea trimestru. Presiunile inflaţioniste manifestate provin, în principal, din partea produselor alimentare neprocesate (legume, fructe, ouă) în condiţiile unui an climateric nefavorabil. Rata anuală a indicelui prețurilor de consum (IPC) a accelerat în luna iulie 2025 la 7,8%, anulând trendul descendent al inflaţiei din prima jumătate a anului (5,1%). Expirarea schemei de plafonare la energie, în conformitate cu O.U.G. nr. 6/2025, a avut un impact imediat și major. Prețurile la energia electrică au înregistrat o creștere de 61,6% (iulie 2025 față de iunie 2025), cu un efect în lanţ asupra întregii economii şi o inflaţie lunară de 2,7%. Astfel, România continuă să înregistreze cea mai ridicată rată a inflației din Uniunea Europeană, iar perspectivele indică presiuni suplimentare generate de majorarea cotei de TVA şi a accizelor de la 1 august 2025 și de eliminarea plafonării adaosurilor comerciale la alimentele de bază, programată pentru 1 octombrie 2025.  Volumul producţiei industriale a cunoscut reduceri succesive în perioada 2023 – 2024 (-3,0% şi respectiv -1,6%), tendinţă care s-a mai temperat pe parcursul anului 2025, astfel că în semestrul I al anului curent contracţia a ajuns la -2,0%. Rezultatele modeste ale exporturilor ca urmare a unei cereri externe scăzute din ultimii 2 ani, dar şi pierderile de competitivitate concomitent cu 2  majorarea costurilor din oferta internă (forţa de muncă, consumurile intermediare şi de energie), au condus la o contracţie a producţiei şi la întârzierea procesului de revenire.  Pe de altă parte, lucrările de construcţii au consemnat o creştere de 5,9% în primul semestru al anului curent, rezultatul fiind parţial influenţat de un efect de bază manifestat la nivelul primului trimestru (+10,6% raportat la trimestrul I 2024, unde nivelul a fost redus). Pe elemente de structură, cea mai mare contribuţie a avut-o segmentul reparaţiilor capitale, cu o dinamică de 51,5%, majorare justificată de necesitatea menţinerii caracteristicilor tehnico-economice ale fondului de construcţii existent. Pe obiecte de construcţii, lucrările inginereşti (finanţate din fonduri europene şi resurse bugetare) au continuat să susţină avansul sectorului, în timp ce activitatea pentru clădirile nerezidenţiale s-a redus uşor, cu 0,7%. Dinamica pentru clădirile rezidenţiale, deşi a fost în creştere în prima jumătate a anului (+3,1%), nu a putut compensa contracţia de peste 20% din anul anterior.  Volumul comerţului cu amănuntul a marcat în primul semestru al anului curent o pierdere de ritm faţă de perioada corespunzătoare din anul precedent, creşterea fiind doar de 2,6%. Scăderea cu 1,2% a vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun a contribuit la temperarea creșterii totale, în ciuda evoluţiilor pozitive înregistrate în comerţul cu produse nealimentare (+5,9%) şi în cel cu carburanţi (+2,2%). Declinul a fost mai evident în trimestrul II (+1,8%), când activitatea comercială cu bunuri a fost susţinută doar de vânzarea produselor nealimentare (+4,2%), consumatorii manifestând un comportament prudent în contextul măsurilor de consolidare bugetară.  Producţia din serviciile prestate în principal întreprinderilor din primul semestru al anului 2025 a scăzut ușor, cu 0,9% față de aceeași perioadă din 2024, această evoluţie situându-se sub anticipaţiile anterioare. Rezultate favorabile s-au înregistrat în sectorul comunicaţiilor cu o majorare de 5,6%, mai exact în activităţile de poştă şi curierat care au consemnat o dinamică de 9,8%. Sectorul de transporturi se confruntă în continuare cu dificultăţi, în condiţiile în care rezultate semestriale indică o reducere de activitate de 1,8%, deşi era de aşteptat o revenire după aderarea la spaţiul Schengen. Un alt domeniu important este cel al serviciilor informatice, care a prelungit şi în primul semestru evoluţiile negative înregistrate în anul anterior (-4,4%), activitatea fiind influenţată parţial de adaptarea la piaţă în urma eliminării facilităţilor fiscale.  Schimburile comerciale externe au fost influențate atât de incertitudinile geopolitice, cât și de cererea externă modestă din economiile europene. În prima jumătate a anului 2025, exporturile au consemnat o creștere ușoară, avansând cu 3,1% față de perioada similară a anului anterior și atingând 47,7 miliarde euro. În același timp, importurile s-au majorat cu 4,9%, până la 64,4 miliarde euro, ceea ce a condus la adâncirea cu 10,7% a deficitului comercial (-16,7 miliarde euro), cu impact nefavorabil asupra soldului balanţei de plăţi. Astfel, deficitul contului curent al balanței de plăți externe (-13,90 miliarde euro) a înregistrat o creștere cu 19,0% mai mare față de semestrul similar al anului 2024 (-11,68 miliarde euro). 3  Piaţa muncii a început anul 2025 cu semne de slăbiciune, reflectând contextul economic şi geopolitic dificil. Astfel, în primul semestru numărul mediu de salariaţi (calculat ca media efectivelor lunare) a continuat tendinţa ascendentă însă uşor temperată (+0,6%), comparativ cu perioada corespunzătoare, contribuţii pozitive venind din partea unor activităţi din sectorul privat (construcţii, comerţ şi HORECA). Industria, care reprezintă un sector determinant cu o pondere de circa 25% a continuat contractarea efectivelor în majoritatea sectoarelor (cu aproximativ 30 mii persoane, respectiv -2,4%), reducere determinată de cererea internă slabă, presiuni pe costuri salariale şi restructurări în special în ramuri din industria uşoară şi cea auto. Rata de creștere a salariilor a urmat o tendință descendentă, dar nivelul a fost ridicat în medie în primul semestru unde câştigul salarial mediu brut pe total economie a avansat cu 10,7%, iar cel net cu 8,7%. Pe termen mediu, estimările privind creşterea economică pentru anul curent şi următorul an se situează la 0,6% şi respectiv 1,2%, urmând ca în intervalul 2027-2028 rata medie anuală de creștere al produsului intern să urce spre 2,5%. Scenariul actual prezintă o abordare mai prudentă, în contextul implementării reformelor structurale şi a măsurilor de consolidare bugetară. Pe partea ofertei, în condiţiile persistenţei unui mediu economic extern incert, cu o evoluţie mai modestă pentru anul curent şi anul următor a principalilor parteneri comerciali, afectaţi şi de reconfigurarea lanţurilor de distribuţie, s-a avut în vedere o redresare treptată a activităţii industriale. Construcţiile, sprijinite de finanţările externe şi interne ale proiectelor investiţionale din cadrul bugetar pe termen mediu, vor avansa pe tot intervalul de prognoză, cu un ritm mediu anual de circa 3,7%. De asemenea, deşi pentru sectorul terţiar au fost prevăzute dinamici anuale de creştere, sub cele ale produsului intern brut, aportul acestora la avansul economiei va fi unul consistent, în principal datorită acelor servicii purtătoare de plus valoare. Pe partea cererii se are în vedere o îmbunătățire a echilibrelor externe, astfel încât contribuţia negativă a exportului net se va situa pe un trend descendent, reducându-se gradual de la -2,9 puncte procentuale în 2024, la -0,3 puncte procentuale la finalul orizontului de prognoză. Perioada următoare a luat în calcul o revenire a cererii externe şi o atenuare a climatului de incertitudine, dar şi intrarea pe un trend pozitiv a puterii de cumpărare a populaţiei, ceea ce va conduce la o îmbunătăţire în dinamică a consumului privat. Pe întreg intervalul de prognoză, dinamica consumului privat va fi devansată de cea a formării brute de capital fix, accentul fiind pus pe finalizarea proiectelor finanţate prin mecanismul de redresare şi rezilienţă, rata de investiţii menţinându-se la circa 26%. Estimările rămân totuşi prudente, având în vedere posibilitatea implementării unor măsuri fiscale suplimentare, care pot afecta planurile de investiţii din sectorul privat. Astfel, s-a estimat o creştere medie anuală pentru formarea brută de capital fix de 3,2%, iar pentru consumul privat de 1,9%. Consumul guvernamental, în contextul aplicării măsurilor de consolidare fiscală, va înregistra în primii doi ani 4 ai intervalului dinamici negative, respectiv -2,1% în 2025 şi -0,5% în 2026, urmată de o uşoară revenire în perioada 2027-2028, cu o rată medie estimată la 0,6%. Contribuţii la creşterea reală a PIB pe elemente de cheltuieli 5,0 puncte procentuale 4,0 2,5 3,0 2,4 2,0 0,6 1,2 0,8 1,0 0,0 -1,0 -2,0 -3,0 -4,0 -5,0 2024 2025 2026 2027 2028 Consum final Formarea bruta de capital fix Variatia stocurilor Export net PIB Estimările privind inflaţia s-au revizuit consistent pentru anul curent, în sens ascendent, luând în considerare liberalizarea pieţei energiei şi majorarea impozitelor indirecte, respectiv cota de TVA şi accizele. Ca urmare, creşterea preţurilor consumatorilor casnici este aşteptată să ajungă la 8,9% la sfârşitul anului, cu un maxim de 9,4% în luna august, şi la 7,1% ca medie anuală. Niveluri ridicate ale inflaţiei se aşteaptă să se înregistreze şi în prima parte a anului 2026, după care se va intra într-un proces de reducere a majorării preţurilor, odată cu epuizarea efectelor statistice şi diminuarea cererii interne. Prognoza păstrează pentru anul următor aceeaşi creştere a inflaţiei pentru sfârşitul anului de 3,0%, urmând ca media anuală să ajungă la 5,8%. Persistă însă riscuri ca această estimare să fie depăşită, riscurile provenind din încheierea schemei de plafonare a preţurilor gazelor naturale începând cu 1 aprilie 2026, măsură care nu a fost inclusă în actualele previziuni, cât şi din introducerea unor noi măsuri fiscale. Decelerarea în dinamică a efectivului lunar al salariaţilor (+0,6% în primul semestru) a condus la o revizuire în jos a estimărilor numărului mediu (+0,6% comparativ cu +1,0% în estimarea precedentă). În ceea ce priveşte nivelul numărului mediu de salariaţi din ancheta anuală, revizuirile au fost în sus ca urmare a recalculărilor pentru anul 2024 unde, potrivit metodologiei anchetei, includerea lucrătorilor străini a condus la un surplus de peste 88,2 mii persoane faţă de anul anterior, respectiv +1,6%. Astfel, s‐a mărit decalajul dintre nivelul salariaţilor înregistraţi în ancheta lunară (date disponibile pe termen scurt) şi cel din ancheta anuală care face obiectul prognozei, la aproape 300 mii persoane. 5  Scăderea activităţii de recrutare în anumite sectoare economice, precum şi dificultățile în integrarea tinerilor pe piața muncii în prima parte a anului 2025, au condus la creşterea ratei şomajului BIM ajustat sezonier iar estimările pentru 2025 au fost revizuite în sus la 6,0% (5,3% în prognoza de primăvară). Pe termen lung, piaţa muncii va încerca o revenire şi înscriere pe traiectoria pozitivă oferind perspective mai bune pentru toate categoriile salariale, astfel în intervalul 2026‐2028 numărul de salariaţi se va majora cu un ritm de aproximativ 1,0%. Rata şomajului BIM va continua să scadă şi este estimată să ajungă la 5,7% la finalul orizontului de prognoză. Pentru anul 2025, câştigul salarial mediu brut este estimat să se majoreze cu 7,9%, până la un nivel de 8700 lei, cu o contribuție mai mare a sectorului concurențial. Având în vedere recentele măsuri adoptate (OUG nr. 36/2025, Legea nr. 141/2025), câștigurile salariale pentru personalul plătit din fonduri publice se vor diminua marginal, ca urmare a reducerii unor sporuri și a înghețării salariilor. Avansul în termeni nominali, comparativ cu prognoza anterioară, s-a datorat în mare parte impactului mai amplu al majorării salariului minim, presiunii inflației, negocierilor s