Raportul anual al Consiliului Fiscal

pe fondul impactului negativ al măsurilor de politică fiscală ce au afectat această categorie de venituri bugetare. În anul 2016 a avut loc scăderea impozitului pe dividende la 5%, impactul inițial estimat de MFP fiind de -1.357, mil. lei la nivelul impozitului pe dividendele plătite persoanelor fizice române. Însă, în anul 2016 a avut loc o modificare de comportament a agenților economici, care au distribuit de circa 3 ori mai multe dividende decât în anul 2015, ceea ce a condus la un impact pentru anul 2016 de doar -200 mil. lei. Acest comportament nu poate însă să fie decât unul temporar, iar pierderea de venituri calculată inițial urmează să se manifeste în anii următori. O altă măsură cu impact negativ asupra încasărilor din impozitul pe venit a reprezentat-o majorarea deducerilor personale de care beneficiază salariații care realizează venituri brute sub pragul de 3.000 de lei. Conform calculelor ex-post ale Consiliului fiscal, pe baza distribuției salariilor la nivelul lunii decembrie a anului 2016, impactul negativ al acestei măsuri a fost de 488 mil. lei, cu 51,4 mil. mai redus decât estimarea inițială a MFP. Alte măsuri au vizat: majorarea

cotelor de cheltuieli forfetare de la 25% la 40% pentru venituri din cedarea folosinței bunurilor (inclusiv pentru venitul net din arendă) cu un impact negativ de 111,8 mil. lei, majorarea sumei neimpozabile lunare luată în calcul la stabilirea venitului impozabil lunar din pensii la 1.050 lei având un impact negativ de 137,8 mil. lei și revizuirea capitolului de venituri din investiții odată cu rescrierea Codului Fiscal ce a condus la un impact bugetar estimat de -230,3 mil. lei. În total, măsurile de politică fiscală adoptate în anul 2016 în legătură cu impozitul pe venit și salarii au avut un impact negativ de 1.167,9 mil. lei.

Conform standardelor ESA 2010, încasările din impozitul pe venit și salarii au atins un nivel de 28,3 mld. lei, respectiv 3,72% din PIB, înregistrându-se astfel o scădere față de anul 2015 de 0,02 pp din PIB. Dinamica încasărilor din impozitul pe venit în 2016 comparativ cu 2015 conform metodologiei ESA 2010 (+6,5%) este mai ridicată decât cea în termeni cash (+4,26%), fiind însă, net inferioară celei aferente bazei macroeconomice (salarii brute din conturile naționale, din care s-au dedus contribuțiile sociale plătite de angajați, care au crescut cu 15%). În pofida faptului că, încasările din impozitul pe venit au fost afectate negativ de măsurile discreționare adoptate în anul 2016, chiar și după ce corectăm cu impactul acestora, ritmul de creștere al veniturilor din impozitul pe venit a fost inferior celui al bazei macroeconomice relevante, ceea ce echivalează cu o diminuare a eficienței colectării. Astfel, indicele de eficiență a colectării aferente impozitului pe venit s-a diminuat de la un nivel de 0,86 în anul 2015 la 0,8 în anul 2016 sau 0,83 dacă considerăm și impactul măsurilor discreționare adoptate prin noul Cod Fiscal. Nivelul indicelui de

eficiență este similar cu cel înregistrat în perioada 2012-2014, trendul de îmbunătățire observat începând cu anul 2010 fiind deocamdată stopat.

58