Raportul anual al Consiliului Fiscal

fi utilizate pentru construirea de spațiu fiscal sau în alte scopuri, o abordare corectă şi binevenită în opinia Consiliului fiscal.

Cu toate acestea, planul privind creşterea investiţiilor prin substituirea cheltuielilor de capital cu fonduri europene nerambursabile nu a funcţionat nici în anul 2018, remarcându-se o deviație semnificativă de la estimarea din bugetul inițial a cheltuielilor de investiții (-4,6 mld. lei, respectiv, -0,49% din PIB), totuși mult redusă ca amplitudine comparativ cu ecartul dintre execuție și bugetul inițial din anul 2017 (de - 12,7 mld. lei, respectiv, -1,48% din PIB). Această abatere de la planul inițial s-a datorat nematerializării prognozei de cheltuieli aferentă atât proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente noului cadru financiar 2014-2020, la care diferența dintre valoarea din execuţie și planul bugetat iniţial a fost de -4,4 mld. lei, respectiv, de -0,47% din PIB, cât și altor transferuri de natura investițiilor (cu -2 mld lei, respectiv, -0,25% din PIB). Aceste nerealizări au fost parțial compensate de creșterea cheltuielilor de capital (+1,7 mld. lei, respectiv, +0,18 % din PIB comparativ cu bugetul inițial). Dacă analizăm evoluția raportului cheltuieli de capital/proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile pentru finanțarea cheltuielilor de investiții, în anul 2018 se constată menținerea

acestuia la valori aproape duble comparativ cu perioada 2012-201578, chiar dacă redus comparativ cu anul anterior (209% față de 238%), dovedind slaba capacitate a autorităților române de a atrage sumele alocate de UE pentru finanțarea programelor de investiții publice.

Şi în anul 2018, evoluţia trimestrială a cheltuielilor de investiții indică o concentrare a acestora în ultimul trimestru (mai mult de jumătate din total an), ceea ce pune sub semnul întrebării eficienţa procesului de programare bugetară atât din punct de vedere al modalităţii de gestionare a proiectelor de investiţii, cât şi din punct de vedere al stabilirii criteriilor de realizarea a investițiilor în acord cu importanța și utilitatea acestora. Practic, sumele alocate în ultimul trimestru au fost de 3,7 ori mai mari decât media celor trei trimestre anterioare, ceea ce pune în evidenţă deficienţe serioase în procesul de programare bugetară al acestui agregat bugetar care, în mod sistematic, prezintă o volatilitate extrem de ridicată a distribuției trimestriale a cheltuielilor programate raportate la cele efective. Din perspectiva evoluţiei ponderii cheltuielilor de investiții trimestriale în total execuţie, aceasta a fluctuat între 14,3% în primul trimestru, 12,4% în trimestrul al doilea și 17,9% în al treilea trimestru, atingând 55,4% în ultimul trimestru al anului 2018, fiind aproximativ în linie cu evoluţia trimestrială a fluxurilor aferente proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile.

78 În medie 115% cu un minim de 74% în 2015, an caracterizat de un grad maxim al absorbției de fonduri UE, fiind termenul limită pentru atragerea fondurilor europene aferente exerciţiului financiar 2007-2013.

83