Raportul anual al Consiliului Fiscal

III.4. Cheltuielile bugetare Cheltuielile bugetare, nete de impactul schemelor de compensare de tip swap (în sumă de 0,9 mld. lei), au consemnat un avans de 17% comparativ cu anul anterior (+46,6 mld. lei), ajungând la sfârșitul anului 2018 la valoarea de 321,6 mld. lei. Chiar și în condițiile unei creșteri importante înregistrate la nivelul PIB nominal (+10,2%), ponderea cheltuielilor bugetare în PIB a avansat semnificativ cu circa 2 pp, respectiv de la 32,09% la 34,06% din PIB. Dintre agregatele de cheltuieli care au înregistrat o dinamică semnificativ superioară mediei se disting cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă (+39,8%), transferuri între unități ale administrației publice (+36,8%), alte cheltuieli (+34,4%), dobânzi (+27,8%), cheltuieli de personal (+23,7%), bunuri și servicii (+9,8%), asistența socială (+9,5%), subvenții (+7,6%), proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (-33,6%) 66 . Majorarea ponderii cheltuielilor totale în PIB s-a realizat în contextul majorării substanțiale a cheltuielilor de personal (+1 pp) determinată de creșterile salariale susținute operate în sectorul bugetar, cheltuielilor de capital (+0,23

pp) și categoriilor alte cheltuieli și alte transferuri (+0,13 pp). Comparativ cu execuția anului 2017 ponderea în PIB a cheltuielilor cu asistența socială s-a modificat marginal (-0,07 pp), la fel și ponderea cheltuielilor aferente proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (-0,04 pp)67.

Prin raportare la sumele anunțate în proiectul de buget pe anul 2018, cheltuielile bugetare s-au situat la un nivel net superior, fiind mai ridicate cu 8,1 mld. lei (+2,6%), respectiv cu 0,9 pp din PIB, în principal, ca urmare a contribuțiilor pozitive aferente cheltuielilor de personal și a celor cu bunuri și servicii (+0,5 pp fiecare), cheltuielilor de capital (+0,3 pp) și cheltuielilor cu asistența socială (+0,3%). Cea mai semnificativă reducere de cheltuieli față de bugetul inițial a fost înregistrată la nivelul proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020 (-0,83 pp din PIB). Presiunile de la nivelul cheltuielilor de personal și asistență socială au fost mult mai mari decât cele anticipate inițial ca urmare a sub-bugetării inițiale a acestora, precum și a creșterilor salariale operate ulterior celor decise în proiectul de buget. Acestea au putut fi acomodate parțial din veniturile superioare așteptărilor la nivelul impozitului pe venit, contribuțiilor sociale și dividendelor distribuite de companiile de stat. În esență, au fost diminuate semnificativ cheltuielile de investiții ale statului, parțial ca urmare a diminuării veniturilor din fonduri europene comparativ cu nivelul estimat, dar și pentru a acomoda parțial

majorările salariale.

66 Pe parcursul acestui subcapitol, sumele aferente proiectelor din fonduri UE sunt cumulate pentru exercițiile financiare 2007-2013 și 2014-2020. Strict pentru exercițiul 2014-2020 modificarea este de aproximativ 33% comparativ cu anul anterior. Astfel, din totalul de aproximativ 28,9 mld. lei al acestei categorii de venituri bugetare, doar 11,1 mld lei reprezintă fonduri structurale, diferența fiind constituită din fonduri europene alocate plăților pentru agricultură (circa 17,8 mld. lei) și din sume destinate prefinanțării proiectelor sectorului neguvernamental în cazul indisponibilității temporare a fondurilor europene, în baza art. 10 din OUG nr. 40/2015 (0,3 mld. lei). 67 Comparabilitatea cu anul anterior trebuie făcută cu prudență, deoarece fondurile primite de la UE includ și sumele primite pentru agricultură care doar tranzitează bugetul general consolidat. Exclusiv pentru fonduri structurale aferente exercițiului 2014-2020, majorarea este de 1,5 mld. lei (+0,54 pp din PIB ).

64