Raportul anual al Consiliului Fiscal

PIB în 2015. Anii 2016-2018 au marcat însă o reversare a acestui trend, înregistrându-se o creștere importantă a deficitului bugetar față de anul 2015, pe fondul scăderii masive a veniturilor (cu 3,4 pp în anul 2018 comparativ cu 2015), anulându-se astfel parțial rezultatele procesului de consolidare fiscală.

În anul 2018 veniturile bugetare s-au plasat la un nivel cu 1,1 pp din PIB superior celui din anul anterior și cu 1,7 pp din PIB peste nivelul anului 2009, ca urmare a creșterii însemnate față de anul anterior a veniturilor din contribuții de asigurări sociale care au înregistrat o creștere cu 2 pp din PIB comparativ cu anul anterior, respectiv cu 1,7 pp din PIB peste nivelul celor din anul 2009. Veniturile fiscale s-au redus cu 1,1 pp din PIB pe fondul evoluției negative a încasărilor din impozitele directe (-1,2 pp din PIB). Astfel, încasările din impozitul pe venit au fost afectate de reducerea cotei de la 16% la 10% iar cele din impozitul pe profit de modificările aduse regimului microîntreprinderilor. Impozitele indirecte au crescut ușor (+0,1 pp din PIB)pe seama veniturilor din TVA care s-au majorat cu 0,2 pp din PIB , în timp ce veniturile din accize s-au redus cu 0,1 pp din PIB, ambele situându-se la niveluri apropiate de cele înregistrate în anul 2009.

Ajustarea semnificativă față de anul 2009 s-a realizat exclusiv la nivelul cheltuielilor bugetare, care s-au situat cu 4,4 pp din PIB sub nivelul anului 2009, prin intermediul diminuărilor înregistrate la nivelul următoarelor componente: formarea brută de capital fix (-3,2 pp din PIB), asistență socială (-1,0 pp din PIB), consum intermediar (-0,9 pp din PIB), subvenții (-0,7 pp din PIB) și dobânzi (-0,2 pp din PIB). În contra-pondere, s-a majorat categoria remunerarea salariaților (+0,7 pp din PIB). Raportat la anul anterior, cheltuielile bugetare s-au majorat cu 1,4 pp din PIB, principalele categorii care au contribuit la această creștere fiind remunerarea salariaților (+1,1 pp din PIB) și asistența socială (+0,1 din PIB).

În esență, ajustarea fiscală în perioada 2009-2018 s-a realizat preponderent la nivelul cheltuielilor de investiții dar și a celor de personal și asistența socială, deși scăderea acestor două ultime categorii a fost reversată în mare parte în ultimii trei ani, în special remunerarea salariaților care, în anul 2018 a fost cu 3,2 pp din PIB mai mare ca în anul 2015, atât pe fondul unei dinamici salariale alerte cât și a modificării de tratament fiscal al contribuțiilor sociale.

În continuare, acest capitol va cuprinde o analiză a soldului bugetar structural în România având în vedere definirea țintelor fiscale în termeni de deficit structural, urmată de o prezentare detaliată a evoluțiilor principalelor agregate bugetare de venituri și de cheltuieli, și de evaluarea dinamicii datoriei publice în funcție de factorii determinanți, inclusiv proiecția acesteia pe termen mediu.

III.2. Soldul bugetar structural în România Semnarea și ratificarea de către România a Tratatului privind Stabilitatea, Coordonarea și Guvernanța în cadrul Uniunii Economice și Monetare (TSCG) în anul 2012 a statuat un cadru fiscal-bugetar bazat pe

39