Raportul anual al Consiliului Fiscal

sub-bugetării inițiale și parțial justificate de impactul creșterii mult peste așteptările inițiale a prețurilor și de necesitățile suplimentare pentru lupta cu noile variante ale coronavirusului), asistența socială (+4,3 mld. lei, pe seama bugetării inițiale insuficiente, dar și a unor măsuri active destinate atenuării efectelor pandemiei în sumă de cca. 2 mld. lei), cheltuieli de capital (+3,6 mld. lei, pentru susținerea proiectelor de investiții publice în contextul reducerii fondurilor externe față de programarea inițială), cheltuieli de personal (+2,4 mld. lei, în principal pentru personalul medical și plăți decise prin hotărâri judecătorești), subvenții (+1,7 mld. lei, ca efect al schemelor de sprijin introduse ca răspuns la evoluțiile de pe piața energiei). Au fost operate reduceri semnificative la cheltuieli aferente proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile post aderare 2014-2020 (-7,35 mld. lei, în linie cu nerealizarea de 6,6 mld, lei a fondurilor europene aferente cadrului financiar 2014-2020). În Tabelul 4 se prezintă evoluția veniturilor şi cheltuielilor bugetare din perspectiva metodologiei naționale (cash), exprimate ca pondere în PIB. Punctele de referință pentru anul 2021 sunt anul 2020 și

anul 2009, care a marcat vârful perioadei de recesiune. Comparativ cu anul precedent, în contextul ameliorării efectelor pandemiei și a revenirii economiei, în anul 2021 s-a consemnat reducerea deficitului bugetar, cu 2,84 pp din PIB, veniturile bugetare au înregistrat o creștere cu 1,70 pp din PIB, având ca reper baza redusă din anul 2020 (cu circa 12 mld, lei reprezentând sume amânate la plată de către agenții economici), iar cheltuielile bugetare, au fost mai mici cu 1,1 pp din PIB. Veniturile BGC care au avut cea mai favorabilă evoluție au fost: veniturile fiscale (+1,50 pp din PIB), încasările din contribuții de asigurări sociale (+0,21 pp din PIB) și sumele primite de la UE în contul plăților efectuate (+0,08 pp din PIB), iar veniturile nefiscale s-au redus cu 0,1 pp din PIB. La nivelul veniturilor fiscale, majorări semnificative comparativ cu anul precedent au fost înregistrate la încasările din TVA (+0,97 pp, pe fondul avansului consumului populației și al sumelor recuperate în contul celor amânate la plată de către agenții economici în anul 2020), impozit pe profit (+0,21 pp, evoluție

susținută de efectul relansării activității economice), impozit pe salarii și venit (+0,08 pp, pe seama îmbunătățirii indicatorilor pieței muncii). Pe partea de cheltuieli totale ale BGC, comparativ cu anul anterior pentru următoarele agregate bugetare s-au înregistrat reduceri semnificative: cheltuieli de personal (-0,92 pp din PIB în condițiile menținerii unei politici salariale prudente în sectorul public, cu o creștere (+1,8%) mult sub cea a PIB nominal - de 11,6%), cheltuieli cu asistența socială (-0,63 pp din PIB, dinamica acestora, respectiv +9,6%, pe fondul majorării punctului de pensie și creșterii succesive a alocațiilor de stat pentru copii fiind inferioară dinamicii PIB nominal) și cheltuieli de capital (-0,3 pp din PIB). Creșteri raportate la anul 2020 au fost consemnate pentru: proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile post-aderare (+0,2 pp din PIB) și cheltuieli cu dobânzi (+0,2 pp din PIB, urmare a creșterii necesarului de finanțare și a costurilor de împrumut). Comparativ cu anul 2009, în anul 2021 deficitul bugetar cash a fost mai mare cu 0,18 pp din PIB, veniturile

bugetare fiind superioare cu 2,44 pp din PIB, iar cheltuielile totale cu 2,27 pp din PIB.

39