Raportul anual al Consiliului Fiscal

medie pe întreg anul, diferențele față de valorile înregistrate efectiv fiind de +5,7 pp și, respectiv, +2,7 pp. Creșterea de amploare și neanticipată a prețurilor își are cauzele în sporirea prețurilor la materiile prime energetice, alimente, dar și la materii prime non-energetice. În plus revenirea bruscă, generalizată și sincronizată a cererii, în majoritatea economiilor lumii, a dus la probleme persistente pe lanțurile globale de valoare adăugată ceea ce amplificat și accelerat transmisia multiplelor șocuri de ofertă la nivelul bunurilor de consum. Evoluții similare au fost înregistrate și la nivelul deflatorului PIB – care măsoară dinamica prețurilor la nivelul întregii economii, nu doar la nivelul bunurilor și serviciilor finale – care a fost anticipat, pentru 2021, în SFB 2021-2023, la 2,8%, dar valoarea efectivă a depășit cu mult previziunea, fiind de 5,4%.

Inflația a urmat o traiectorie ascendentă de-a lungul anului 2021, depășind în luna mai (cu 3,75% variație an pe an a IPC) limita superioară a intervalului țintit de BNR – de 3,5%. La finalul trimestrului II din 2021, inflația consemna o valoare apropiată de 4%, iar la finalul următoarelor două trimestre valori de 6,3% și, respectiv, 8,2%. Șocurile pe partea ofertei, din partea prețurilor exogene influenței politicii monetare (prețuri administrate, la energie electrică, gaze, combustibili, fructe, legume și ouă, tutun și alcool), au fost determinantul principal al acestei evoluții, contribuția acestora la inflația totală depășind două treimi în ultimele două trimestre ale anului. Este de consemnat și faptul că sporurile de creșteri ale prețurilor la gaze și energie electrică (la finalul lui 2021 acestea fiind de aproximativ șapte ori și, respectiv, de patru ori mai mari decât la finalul anului 2020) au început să fie transmise, către finalul anului 2021, pe lanțurile de producție și celorlalte prețuri din economie, înregistrându-se, subsecvent, și o deteriorare a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt. Se poate menționa și că rata inflației CORE3 s-a situat marginal sub valoarea de 3% în primele două trimestre ale anului (2,8% și, respectiv, 2,9%) și

a părăsit intervalul de variație aferent țintei staționare a BNR (2,5% plus/minus 1 punct procentual) începând cu trimestrul III din 2021 – valoarea înregistrată fiind de 3,6% – iar în trimestrul următor de 4,7%.

Ca urmare a acestor evoluții ascendente ale inflației, concentrate în special către finalul anului 2021, BNR a operat două creșteri de dobândă în 2021, ambele de 0,25 pp, de la 1,25% rată de politică monetară la începutul anului 2021 la 1,50% (în octombrie) și, apoi, 1,75% (în noiembrie). În ceea ce privește rata rezervelor minime obligatorii (RMO), acestea au fost menținute la valoarea de 8% în cazul pasivelor în monedă națională, în timp ce pentru pasivele în valută rata RMO a fost de 5%.

Deficitul de cont curent6, ca indicator al poziției externe a României, a înregistrat pe parcursul anului 2021 o creștere constantă, ajungând la 7% din PIB la finalul anului, un spor semnificativ, de +2 pp, față de valoarea din anul anterior. Traiectoria de adâncire a deficitului de cont curent pe parcursul ultimilor ani ridică semne de întrebare privind evoluția dezechilibrelor externe și gradul de competitivitate, Tabloul de bord european stabilind un prag de alertă atunci când media deficitului de cont curent din ultimii 3 ani depășește 4% din PIB. În cazul României, această medie a atins nivelul de 5,6% din PIB în 2021, fiind astfel depășit acest prag în fiecare an din ultimii trei, economia românească fiind, astfel, caracterizată de un nivel înalt al deficitelor gemene care ridică provocări importante pentru stabilitatea

6 Sursa datelor: BNR, baza de date interactivă.

21