Raportul anual al Consiliului Fiscal

Decizia de majorare a unor cheltuieli permanente, cum sunt cele aferente pensiilor, ar trebui să aibă în vedere trendul încasărilor din contribuții, precum și prognozele privind raportul salariați-pensionari, mai ales că, în contextul accentuării fenomenului de îmbătrânire demografică, la 1 ianuarie 2018 populația vârstnică de 65 de ani și peste a depășit numeric populația tânără de 0-14 ani (3.596 mii față de 3.042 mii persoane), conform datelor INS. Totodată, a devenit evidentă necesitatea de a găsi o regulă de indexare care să asigure sustenabilitatea pe termen lung a bugetului de asigurări sociale în locul abordării discreționare din trecut.

Raportul dintre numărul de contribuabili și numărul de beneficiari (Graficul 18) a scăzut foarte puternic în ultimii 30 de ani, de la 2,28 salariați la un pensionar în anul 1990 la doar 1,03 în anul 2022, numărul de pensionari de asigurări sociale de stat având o tendință crescătoare, în timp ce numărul de salariați a avut o tendință descrescătoare, în special până în anii 1999-2002. Proiecțiile Comisiei Europene 43 estimează că acest raport se va reduce la 0,74 salariați la un pensionar până în anul 2050.

Anul 2022 a marcat evoluții semnificative ale agregatului de cheltuieli cu asistența socială, cu ocazia ambelor rectificări bugetare. La prima rectificare bugetară, agregatul a fost majorat cu 10,5 mld. lei, această creștere datorându-se în special: suplimentării alocărilor pentru decontarea concediilor medicale, acordării unui sprijin one-off în luna iulie în cazul pensiilor mai mici sau egale cu 2.000 lei, suplimentării sumelor pentru compensarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale, respectiv suplimentării sumelor pentru plata pensiilor militare de stat. CF semnalase încă din opinia cu privire la proiectul de buget pe anul 2022 că plafonul inițial pentru acest agregat bugetar era subdimensionat semnificativ. La cea de a doua rectificare bugetară pentru anul 2022, suplimentarea cheltuielilor cu asistența socială a fost de 1,6 mld. lei, în principal ca urmare a majorării alocărilor pentru plata beneficiilor ce se acordă familiilor și copiilor și a celor către bugetul general centralizat al unităților administrativ-teritoriale.

CF apreciază că depășirile recurente și de amploare ale sumelor prevăzute pentru acest agregat bugetar semnalează deficiențe în programarea bugetară și o lipsă de control în gestionarea cheltuielilor cu asistența socială.

Conform raportărilor INS, în anul 2022, pensia medie lunară (Graficul 19) a fost de 1.855 lei, în creștere cu 11,3% față de anul precedent, și pe fondul majorării punctului de pensie la 1.586 lei în ianuarie 2022, de la 1.442 lei. Pensiile plătite din bugetul de asigurări sociale s-au situat la un nivel mediu de 1.775 lei, iar cele corespunzătoare pensionarilor agricultori au fost în medie de 712 lei. Totodată, pensiile acordate militarilor au atins un nivel mediu lunar de 4.888 lei, în creștere cu 413 lei (9,2%) față de nivelul din 2021. Pensia medie lunară corespunzătoare beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională a înregistrat o creștere de aproximativ 150% în intervalul 2010-2022. În aceeași

43 Conform The 2021 Ageing Report: Economic and Budgetary Projections for the EU Member States (2019- 2070), https://economy-finance.ec.europa.eu/publications/2021-ageing-report-economic-and-budgetary- projections-eu-member-states-2019-2070_en#files

70