Raport privind starea învățământului preuniversitar din România

 Suedia                 95,9           95             95,6           96,3            95,9            96,3          96,6          96,8      96,7
 Ungaria              94,7             95,3           95,7           95,6            95,7            95,8          97,1          97,5      96,5
Sursa: Eurostat, 2024

• * Date indisponibile

În perioada 2014-2017, România a înregistrat o creșterea semnificativă a acestui indicator european, de la 86,4%, până la valoarea de 89,9%. Cel mai probabil, coborârea vârstei de debut școlar la 6 ani a determinat o implicare mai activă a părinților în înscrierea copiilor la grădiniță. Pentru anul 2022, se înregistrează o scădere semnificativă a valorii indicatorului cu 2,4 p.p., față de anul anterior (ajungând la 79,1%).

    Figura 35. Participarea la învățământul preșcolar a copiilor cu vârsta cuprinsă între 4 ani și vârsta
      oficială de înscriere în învățământul obligatoriu, date comparative UE – România, 2014-2022
   100
                93.9           94.4            94.8           94.8           94.9            95.2           95.5          94.9
                                                                                                                                           95.1
     90
                                              88              89.9           88.5
                                87.6
               86.4
     80                                                                                      82.3           82.4                           79.1
                                                                                                                          81.5

     70
               2014            2015            2016           2017         2018               2019          2020          2021          2022
                                                                     România            UE

Sursa: Eurostat, 2024

V.B. Rata de părăsire timpurie a școlii Acest indicator măsoară procentul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani din totalul populației de această vârstă, care au cel mult studii gimnaziale și care nu sunt cuprinși în nicio formă de educație sau de formare profesională în cele patru săptămâni care preced ancheta statistică. În perioada 2014-2023, rata de părăsire timpurie a școlii a înregistrat fluctuații ușoare de la un an la altul, dar s-a menținut la valori ridicate (între 15,3% și 19,1%). Cea mai consistentă diminuare a valorii indicatorului a fost cu 1,7 p.p. în 2018. În 2023, valoarea indicatorului și-a continuat tendința ascendentă din anul anterior, ajungând la (16,6%). România este printre țările cu cea mai mare rată de părăsire timpurie a școlii, rămânând la distanță mare față de ținta propusă la nivel național pentru 2020 (11,3%). Media UE a scăzut lent, dar constant în această perioadă de la 11,1% în 2014 la 9,5% în 2023, realizând și chiar depășind ținta propusă (10%).

Figura 36. Evoluția ratei de părăsire timpurie a școlii, în perioada 2014-2023 - %

   40
            18.1         19.1           18.5           18.1           16.4           15.3            15.6          15.3          15.6     16.6
   30
   20
   10
            11.1          11            10.6          10.5            10.5           10.1                           9.8           9.7
    0                                                                                                 10                                   9.5
             2014         2015          2016           2017           2018            2019           2020          2021          2022     2023
                                                                     UE             România

Sursa: Eurostat, 2024

60