Ministerul Sănătății

Ministerul Sănătății Capitolul 10 · Sănătate

M I N I S T E R U L S Ă N Ă T Ă Ț I I · C A P I T O L S E C T O R I A L Sănătate 10 a) Viziunea ministerului De la finanțarea sistemului la finanțarea sănătății pacientului. România nu are doar un sistem de sănătate subfinanțat — cheltuiala publică pentru sănătate raportată la PIB este printre cele mai mici din regiune. Are un sistem care finanțează instituții, nu îngrijire. De trei decenii, banul public urmează în principal istoricul spitalelor, numărul de paturi și transferurile fixe, nu pacientul, complexitatea cazului sau rezultatul obținut. Consecințele se văd din orice unghi: pacientul ajunge prea târziu la diagnostic și prea des în spital pentru probleme care puteau fi rezolvate la medicul de familie sau în ambulatoriu; medicul care muncește mult și bine nu este recunoscut ca atare; managerul răspunde pentru rezultate pe care nu are instrumentele să le controleze; statul plătește fără să știe exact ce cumpără. Vorbim de ani de zile despre pacientul aflat în centrul sistemului, dar în practică el a rămas, cum spunea un medic, un sens giratoriu: toți îl ocolesc, nimeni nu-l atinge. Principiul care guvernează acest capitol este unul singur: banii urmează pacientul, finanțarea urmează performanța, iar decizia urmează nevoia reală de sănătate. Obiectivul pentru 2026–2028 este trecerea de la un sistem centrat pe instituții și pe finanțarea istorică la un sistem centrat pe pacient, prevenție, acces, calitate și rezultate. Măsurile se organizează pe patru direcții: 1. Prevenția, prima linie a sistemului. Medicul de familie devine pilonul prevenției, iar ponderea medicinei primare și a prevenției în finanțarea CNAS crește, cu accent pe mamă și copil, vaccinare, bolile cardiovasculare și sănătatea mintală (10.9–10.11, 10.17). 2. Finanțare și management pe performanță. Spitalele sunt plătite pentru serviciile efectiv furnizate, la costul real; managerii și șefii de secție primesc autonomie și instrumente reale de conducere; CNAS cumpără strategic servicii și medicamente, cu FNUASS ca fundament solidar (10.1–10.5, 10.7). 3. Capacitate după nevoie, nu după istoric. Paturile subutilizate se transformă în paliație, recuperare și ambulatoriu, spitalele cooperează în consorții, iar pacienții oncologici și cei cu boli rare primesc trasee complete (10.6, 10.8, 10.12, 10.13). 4. Oameni, date și integritate. Un cadru de lucru predictibil pentru profesioniștii din sănătate, planificare pe baza registrului, ecosistem digital unic și control sistemic al fraudei (10.8, 10.14–10.16). Multe dintre aceste schimbări se decid prin acte comune ale Ministerului Sănătății și CNAS — contractul- cadru și normele sale — și prin modificări ale Legii nr. 95/2006. De aceea, calendarul urmează ciclurile de contractare, cu tranziții care să nu pună în pericol continuitatea îngrijirii. Nu propunem o reformă peste noapte: măsurile se aplică etapizat, iar acolo unde riscul o cere se testează la scară mică, se ajustează și abia apoi se extind. Fiecare măsură are etape și un indicator public prin care Parlamentul și cetățenii pot urmări ce s-a realizat.

b) Măsurile din sinteză, detaliate 10.1 Finanțarea spitalelor se face pe serviciile medicale efectiv furnizate, pe baza unui pachet de bază clar definit. Tarifele reflectă costul real și complexitatea cazurilor și includ sumele plătite astăzi separat pentru influențe salariale. Sistemul DRG se actualizează, iar CNAS contractează serviciile în funcție de necesarul județean și regional, de calitate și de rezultate. C e p r e s u p u n e astăzi spitalele publice primesc din FNUASS două fluxuri: plata serviciilor și transferuri separate pentru influențe salariale, acordate independent de activitate — în 2025, circa 16,9 mld. lei, mai mult decât plata serviciilor spitalicești decontate (circa 14,9 mld. lei), adică peste jumătate din sumele primite de spitalele publice de la FNUASS. Reforma le unifică într-un singur flux, iar tariful include costul complet, inclusiv personalul. Pachetul de bază stabilește, pe niveluri de competență, serviciile garantate și criteriile medicale de acces. Sistemul DRG, nerevizuit de peste 15 ani, se actualizează (grupe de diagnostic, ponderi relative, tehnici minim invazive); formula actuală de contractare plafonează numărul de cazuri decontate și descurajează raportarea complexității reale, efect pe care reforma îl elimină. DRG rămâne instrument de finanțare a spitalului, nu de evaluare individuală a medicilor. Aplicare și etape: studiu național de cost pe spitale-reper, inclusiv costurile de personal; tarifele noi intră prin contractul-cadru și normele aprobate prin ordin comun MS–CNAS, corelat cu reorganizarea capacității de la 10.6. 2027: pachet de bază și metodologie de cost; 2027–2028: integrarea influențelor salariale în tarif, cu tranziție care să nu destabilizeze bugetele spitalelor. I n d i c a t o r eliminarea transferurilor separate pentru influențe salariale până la finalul lui 2028; ponderi DRG actualizate și publicate; metodologia de contractare pe necesar județean și regional publicată. 10.2 CNAS evoluează de la plătitor și administrator de contracte la cumpărător strategic de servicii medicale, medicamente și dispozitive, în numele pacienților. Contractarea se face pe baza nevoilor reale de sănătate, a activității, accesibilității, calității și rezultatelor, după o metodologie transparentă. Casele de asigurări își consolidează capacitatea de analiză, contractare, audit clinic și control, inclusiv la nivel regional. C e p r e s u p u n e contractare fundamentată pe harta nevoilor (10.8); indicatori de calitate și rezultat în contracte; negocierea paturilor contractabile pe gradul real de utilizare, nu pe istoric; audit clinic; case de asigurări cu capacitate regională. A p l i c a r e ș i e t a p e 2027: metodologie de contractare publică; 2028: primul ciclu de contractare pe baza hărții nevoilor. I n d i c a t o r ponderea valorii contractelor legată de indicatori de calitate și rezultat. 10.3 FNUASS rămâne fundamentul solidar al finanțării sănătății și garantul accesului la pachetul de bază. Asigurările suplimentare și complementare, voluntare și opționale, acoperă doar servicii și opțiuni din afara pachetului de bază, fără diminuarea drepturilor asiguraților și fără transferul obligațiilor sistemului public. Cadrul lor este transparent și protejează asigurații. Eventualele stimulente fiscale se analizează în funcție de impactul bugetar. C e p r e s u p u n e lege-cadru pentru asigurările suplimentare și complementare, cu delimitare clară față de pachetul de bază, transparența ofertelor și protecția asiguraților; analiză de impact bugetar pentru orice stimulent fiscal. A p l i c a r e ș i e t a p e 2027: proiect de lege elaborat cu ASF și Ministerul Finanțelor. I n d i c a t o r cadrul legal adoptat; analiza de impact publicată.

10.4 Politica medicamentului trece de la administrarea prețurilor și a listelor la achiziție strategică și competiție. Se folosesc mai mult medicamentele generice și biosimilare, se respectă ghidurile de tratament, iar achizițiile centralizate se folosesc acolo unde produc economii. Economiile obținute vor fi reinvestite în accesul pacienților la medicamente, iar medicamentele cu risc de discontinuitate în aprovizionare vor fi monitorizate permanent, pentru identificarea din timp a soluțiilor de prevenire. C e p r e s u p u n e prescriere pe denumire comună internațională și substituție cu generice și biosimilare; protocoale terapeutice aliniate la ghiduri, monitorizate prin prescripția electronică; o listă a medicamentelor critice, urmărită lunar cu ANMDMR, distribuitorii și producătorii. A p l i c a r e ș i e t a p e 2027: modificări legislative pentru generice și biosimilare și mecanismul de monitorizare a medicamentelor critice. I n d i c a t o r ponderea genericelor și biosimilarelor în volumul compensat; numărul discontinuităților semnalate și rezolvate. 10.5 CNAS va primi instrumente legale și instituționale pentru negocierea reală a prețurilor și condițiilor de rambursare, prin mecanisme de tip cost-volum/cost-volum-rezultat, acorduri bazate pe rezultate și cuantificarea beneficiului terapeutic. Obiectivul este reducerea semnificativă a timpului dintre autorizarea europeană și accesul efectiv al pacientului la terapiile inovatoare, cu menținerea sustenabilității finanțării. C e p r e s u p u n e evaluarea tehnologiilor medicale consolidată la ANMDMR și corelată cu evaluarea clinică comună din Uniunea Europeană; mecanisme de acces timpuriu; calendar public al evaluărilor. A p l i c a r e ș i e t a p e 2027: modificarea cadrului legal de evaluare și rambursare. I n d i c a t o r timpul median de la autorizarea europeană la rambursarea în România, publicat anual și în scădere. 10.6 Capacitatea spitalicească se adaptează nevoilor reale: paturile cu grad redus de ocupare se reconvertesc, pe baza unei analize publice, în ambulatoriu, spitalizare de zi, recuperare, îngrijire pentru pacienți cronici și paliație. Îngrijirile paliative devin prioritate națională, cu cel puțin 2.000 de paturi suplimentare până în 2028, prin contractare suplimentară de către casele de asigurări și prin reconversia paturilor slab utilizate. În paralel se dezvoltă serviciile în ambulatoriu și la domiciliu și terapia durerii pentru pacienții cu boli progresive sau incurabile. C e p r e s u p u n e aplicarea Planului național de paturi pentru perioada 2026–2028, aprobat de Guvern în aprilie 2026, care reduce etapizat numărul paturilor contractabile de la 117.284 la 103.211 în 2028; paturile de paliație nu intră în plafon și se contractează separat. Distribuția anuală pe județe, prin ordin al ministrului sănătății, și contractarea pe spitale se fundamentează pe gradul real de ocupare pe secție și pe nevoia regională, cu analiza publicată; paturile se transformă, nu doar se reduc. Spitalele de acuți subutilizate pot deveni unități de recuperare, cronici sau centre de diagnostic cu spitalizare de zi. A p l i c a r e ș i e t a p e T4 2026: analiza ocupării pe secții, pe nomenclatoare standardizate, ca bază pentru ordinul de distribuție pe județe pentru 2027; 2027–2028: ordinele anuale de distribuție și planuri de reconversie pe spital, avizate de DSP și contractate de CAS; 2028: evaluarea aplicării planului și fundamentarea celui pentru 2029–2031. I n d i c a t o r minimum 2.000 de paturi de paliație suplimentare contractate până la finalul lui 2028; gradul de ocupare pe acuți; ponderea spitalizării de zi în totalul cazurilor. 10.7 Managementul spitalelor publice va fi consolidat, prin mai multă autonomie și instrumente reale de organizare pentru manageri și șefii de secție, obiective asumate la nivelul spitalului și al secțiilor și un cadru de lucru care sprijină și recunoaște munca efectiv depusă, nu doar prezența la muncă. C e p r e s u p u n e managerul și șefii de secție primesc pârghii reale: flexibilitate în organizarea secțiilor, a programului și a echipelor, normative de personal actualizate, date de activitate și de cost pe secție,

disponibile permanent. Obiectivele privind accesul pacienților, calitatea îngrijirii și utilizarea resurselor se asumă prin contractul de management al spitalului și prin obiective anuale ale secțiilor. Consiliile de administrație ale spitalelor capătă un rol real, nu doar formal, cum se întâmplă astăzi: aprobă strategia spitalului, supraveghează managementul, evaluează anual îndeplinirea obiectivelor și răspund pentru rezultatele acestei supravegheri. Îngrijirea devine responsabilitatea echipei secției, ceea ce asigură continuitate și reduce presiunea pe fiecare medic. A p l i c a r e ș i e t a p e modificarea Legii nr. 95/2006 privind managementul spitalelor; sistem informatic de management cu raportare de activitate și cost pe secție; programe de formare în management sanitar. 2027: cadru legal și contracte-tip; 2028: generalizare în spitalele publice. I n d i c a t o r procentul spitalelor cu obiective asumate pe secții și evaluate anual; spitale cu raportare de cost pe secție. 10.8 Rețeaua de servicii va fi reorganizată astfel încât resursele să fie orientate către formele de îngrijire care răspund efectiv nevoilor comunității. În paralel, va fi construit un ecosistem digital integrat și interoperabil, cu punct unic digital de acces pentru pacient și registre naționale de boli, care să reducă raportările redundante și să ofere instituțiilor din sănătate instrumente moderne de analiză, planificare și control. C e p r e s u p u n e reorganizarea se face pe baza hărții nevoilor de sănătate, fără desființarea unui serviciu înainte ca alternativa de acces să funcționeze; dosar electronic de sănătate unic, compatibil cu spațiul european al datelor privind sănătatea; informația introdusă o singură dată se reutilizează de toate componentele autorizate; registre alimentate automat; sistem informatic care arată capacitățile disponibile, pentru transferuri rapide între spitale. A p l i c a r e ș i e t a p e 2027: harta nevoilor de sănătate; 2027–2028: integrarea progresivă a furnizorilor publici și privați în dosarul electronic. I n d i c a t o r procentul furnizorilor integrați în dosarul electronic; registre operaționale; raportări redundante eliminate. 10.9 Medicina de familie devine pilonul prevenției și al îngrijirii continue, cu rol consolidat în depistarea precoce și în managementul bolilor cronice. Ponderea medicinei primare și a prevenției în finanțarea CNAS crește, cu ținte anuale măsurabile. Finanțarea recompensează serviciile efectiv acordate și rezultatele obținute, iar sarcinile administrative ale medicilor de familie se reduc prin digitalizare. C e p r e s u p u n e finanțare mixtă — capitație, servicii și bonus pe rezultate (vaccinare, screening, control al bolilor cronice); managementul pacienților cronici la medicul de familie, cu reducerea internărilor evitabile; conectarea funcțională cu asistența comunitară. A p l i c a r e ș i e t a p e ținte anuale stabilite prin contractul-cadru, împreună cu CNAS și corelate cu capacitatea cabinetelor, mai ales în rural. I n d i c a t o r ponderea asistenței primare și a prevenției în cheltuielile FNUASS, raportată anual față de ținta asumată. 10.10 Prevenția va deveni prima linie a sistemului de sănătate, începând înainte de naștere. Vor fi consolidate intervențiile pentru sănătatea maternă, accesul gravidelor la consultații și investigații, identificarea sarcinilor cu risc și screeningul neonatal. Educația pentru sănătate va fi dezvoltată sistematic, începând din școală. Vaccinarea va fi promovată activ și extinsă prin lărgirea listei vaccinurilor compensate și gratuite, actualizarea schemelor pentru copii și adulți și dezvoltarea programelor pentru grupurile cu risc; pentru vaccinurile cu impact major asupra sănătății publice, accesul va putea fi extins și la persoanele neasigurate. C e p r e s u p u n e pachet de monitorizare a sarcinii la medicul de familie și în ambulatoriu, cu sprijin pentru mamele din comunitățile vulnerabile prin asistenții comunitari și mediatorii sanitari; screening neonatal extins, cu traseu rapid spre diagnostic și tratament; educație pentru sănătate prin medicina

școlară; calendar de vaccinare actualizat. Intervențiile se realizează și în parteneriat cu organizațiile neguvernamentale din domeniul sănătății mamei și copilului, al educației pentru sănătate și al vaccinării, care au acces direct în comunitățile greu de atins, pe baza unui cadru de colaborare transparent și rezultate raportate public. Aplicare și etape: 2027: pachetul pentru sarcină, extinderea screeningului neonatal și cadrul de parteneriat cu ONG-urile, cu apel deschis; 2027–2028: lista extinsă a vaccinurilor compensate și gratuite și programe comune de informare și vaccinare în comunitățile vulnerabile I n d i c a t o r ponderea gravidelor monitorizate din primul trimestru; acoperirea screeningului neonatal; acoperirea vaccinală publicată anual, pe județe. 10.11 Prevenția și educația pentru sănătate acordă prioritate bolilor cardiovasculare și cerebrovasculare, prin stil de viață sănătos, depistarea precoce a factorilor de risc la medicul de familie și acces mai rapid la diagnostic și tratament. Rețelele de centre pentru accident vascular cerebral și infarct miocardic acut, inclusiv tratamentul intervențional, se extind treptat până la acoperirea tuturor regiunilor, cu timpi de acces la tratament publicați anual. C e p r e s u p u n e evaluarea riscului cardiovascular la medicul de familie (tensiune, glicemie, colesterol etc); rețele regionale AVC și infarct cu protocoale de transfer rapid și dispecerat comun cu serviciile de urgență; recuperare după eveniment acut. A p l i c a r e ș i e t a p e 2027: program național de evaluare a riscului prin medicina de familie; 2027–2028: extinderea capacității intervenționale în regiunile neacoperite. I n d i c a t o r adulți evaluați anual pentru risc cardiovascular; timpul până la tratament în AVC și infarct; acoperirea regională a centrelor. 10.12 Pacienții oncologici și cei cu boli rare vor beneficia de trasee medicale integrate și predictibile, de la suspiciune și diagnostic precoce până la tratament și monitorizare. Vor fi extinse diagnosticul molecular și testarea genetică, accesul la PET-CT, radioterapie, terapii țintite, terapii inovatoare și terapii cu radionuclizi, precum și dezvoltarea centrelor de asistență oncologică integrată și a centrelor dedicate bolilor rare. Finanțarea va urmări pacientul pe întregul traseu medical. C e p r e s u p u n e trasee standard cu termene maxime între suspiciune, diagnostic și începerea tratamentului; decizie terapeutică în comisii multidisciplinare; testare moleculară și genetică decontată; capacitate de diagnostic și radioterapie extinsă teritorial. A p l i c a r e ș i e t a p e în continuarea Planului național de combatere a cancerului: 2027 – trasee standard aprobate; 2027–2028 – extinderea capacităților. I n d i c a t o r timpul de la diagnostic la începerea tratamentului; testele moleculare decontate; acoperirea teritorială a radioterapiei. 10.13 Consorțiile spitalicești vor permite utilizarea în comun a resurselor umane, infrastructurii și capacităților medicale, precum și realizarea de achiziții comune. Organizarea și finanțarea integrată vor susține utilizarea mai eficientă a resurselor și adaptarea serviciilor spitalicești la nevoile reale ale pacienților. C e p r e s u p u n e operaționalizarea consorțiilor medicale cu personalitate juridică prevăzute la art. 172² din Legea nr. 95/2006, în forma modificată prin Legea nr. 163/2025, între spitale cu ordonatori diferiți (MS, autorități locale) și universități: norme privind partajarea personalului, a liniilor de gardă și a echipamentelor de înaltă performanță între angajatori diferiți; achiziții centralizate; contractarea și finanțarea integrată a consorțiului de către CNAS; transferuri între spitalele consorțiului pe protocoale comune, nu pe relații personale. Aplicare și etape: 2027: norme metodologice și acord-tip, pornind de la experiența consorțiilor deja constituite; 2027–2028: extindere în regiunile fără consorții și evaluare. I n d i c a t o r număr de consorții funcționale; economiile din achizițiile comune, reinvestite în serviciile consorțiului.

10.14 Activitatea profesioniștilor din sănătate va fi organizată într-un cadru coerent, predictibil și flexibil, cu delimitarea clară a programului din sistemul public și a activităților suplimentare desfășurate în afara acestuia. Vor fi reglementate echitabil gărzile și activitățile medicale suplimentare, în sistemul public sau privat, cu respectarea timpului de odihnă, a normelor de siguranță și a regulilor privind incompatibilitățile și conflictele de interese. C e p r e s u p u n e evidență electronică a programului în spitalele publice; cadru unitar pentru organizarea și remunerarea gărzilor; posibilitatea activității suplimentare reglementate, în afara programului, inclusiv în spitalul public, cu programări separate care nu afectează accesul pacienților din sistemul public — o sursă de venit pentru medic și pentru spital și un motiv de a rămâne în sistem. A p l i c a r e ș i e t a p e modificarea Legii nr. 95/2006 și a normelor privind gărzile și incompatibilitățile. 2027: cadrul legal și evidența electronică a programului; 2028: generalizare. I n d i c a t o r cadrul legal adoptat; procentul spitalelor publice cu evidență electronică a programului. 10.15 Registrul național al profesioniștilor din sănătate va deveni instrumentul de bază pentru planificarea strategică a resursei umane, pe specialități și teritorii. Pe baza acestuia vor fi dezvoltate politici de formare, atragere și retenție, cu prioritate pentru specialitățile deficitare și zonele insuficient deservite, precum și mecanisme care să faciliteze mobilitatea profesională și utilizarea eficientă a competențelor existente. C e p r e s u p u n e finalizarea registrului, interoperabil cu colegiile profesionale, CNAS și rezidențiatul; o hartă anuală a deficitului pe specialități și județe; locuri de rezidențiat, rezidențiat pe post, locuințe de serviciu și parcursuri de carieră corelate cu harta. A p l i c a r e ș i e t a p e 2027: registru operațional și prima hartă a deficitului; 2027–2028: politici de formare și retenție calibrate pe hartă. I n d i c a t o r hartă publicată anual; rata de ocupare a posturilor în zonele și specialitățile deficitare. 10.16 Controlul fraudei, al risipei și al serviciilor medicale nejustificate va deveni sistemic și se va baza pe analiza automată a datelor, pe modele de risc, pe audit digital și pe identificarea comportamentelor atipice de prescriere și raportare. Controlul concediilor medicale va fi consolidat, iar pacientul va avea acces la serviciile decontate în numele său. Resursele recuperate vor fi reinvestite în tratamentul pacienților. C e p r e s u p u n e modele de risc pe datele CNAS (concedii, prescriere, raportări) și controale țintite; abaterile se sancționează prin contractele cu CNAS și prin procedurile corpului profesional; pacientul vede, în punctul digital unic, serviciile decontate în numele său. A p l i c a r e ș i e t a p e 2027: modele de risc operaționale și acces al pacientului la istoricul decontărilor. I n d i c a t o r sumele recuperate și reinvestite; ponderea controalelor declanșate pe bază de risc. 10.17 Sănătatea mintală devine o componentă prioritară a prevenției și îngrijirii integrate, prin extinderea educației pentru sănătate mintală, a diagnosticului precoce, a tratamentului și a serviciilor psihologice. Prioritatea o au copiii și adolescenții, tinerii, persoanele cu dizabilități și pacienții cu boli cronice. Epuizarea psihică și profesională, inclusiv în rândul personalului medical, se previne și se identifică din timp. C e p r e s u p u n e educație și depistare precoce prin medicina școlară și medicul de familie; servicii comunitare și ambulatorii de sănătate mintală, ca alternativă la internarea de lungă durată; includerea treptată a serviciilor psihologice în pachetul decontat; program de sprijin psihologic pentru personalul medical. A p l i c a r e ș i e t a p e 2027: plan de acțiune pentru sănătatea mintală a copiilor și adolescenților; 2027– 2028: extinderea serviciilor comunitare. I n d i c a t o r timpul de așteptare pentru prima evaluare la copii și adolescenți; serviciile psihologice decontate.