Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

1 0 5 Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene Capitolul 20 · Fonduri europene

1 0 6 M I P E · C A P I T O L S E C T O R I A L Fonduri europene 20 Viziune și context actual În contextul planului de ajustare al deficitului bugetar, obiectivul major al Guvernului este atragerea masivă a fondurilor europene pentru a finanța formarea brută de capital, a reduce presiunea pe bugetul de stat și a duce țara pe o traiectorie de creștere economică. România a finalizat la 31 august 2026 etapa operațională de implementare a PNRR, dar pregătirea documentelor necesare pentru decontarea ultimelor cereri de plată rămâne o activitate critică pentru următoarele luni, pentru a fi securizate în principal fondurile nerambursabile aferente. În 2027, în condițiile în care nu mai există resursele din PNRR, România trebuie să transfere rapid presiunea investițională către Politica de Coeziune, în măsura în care anumite realocări de sume ar fi posibile. În paralel, până la finele anului 2027, România trebuie să pregătească noul Plan de Parteneriat Național și Regional (PPNR), prin care să poată aloca și atrage începând cu 2028 și până în 2034 fonduri europene nerambursabile de minimum 60 de miliarde de euro. Planificarea PPNR necesită prioritizare, simplificare, creștere a capacității administrative și atragere a sectorului privat, prin prisma lecțiilor învățate din PNRR. 1. PNRR: Securizarea absorbției și închiderea cu succes (2026) – Atingerea unei absorbții de circa 90% pe granturi: În urma negocierilor finalizate cu succes cu Comisia Europeană în vara anului 2026 și a progresului înregistrat până la 31 august 2026, ținta finală asumată este atragerea a peste 12 miliarde de euro exclusiv din componenta nerambursabilă a PNRR. – Depunerea ultimei cereri de plată: Concentrarea întregului aparat guvernamental pe documentarea adecvată a îndeplinirii jaloanelor și țintelor aferente cererii finale de plată (în valoare netă de aproximativ 4,35 miliarde de euro) și depunerea în termenul asumat de 30 septembrie 2026. – Finalizarea proiectelor prin transferul pe Coeziune: Pentru proiectele care nu au putut fi finalizate până la termenul limită din august 2026 vor fi efectuate demersuri pentru transferarea, acolo unde este posibil, pe finanțările din Politica de Coeziune, evitând astfel blocarea șantierelor sau împovărarea adițională a bugetului național. 2. Măsuri pentru 2026-2027: Accelerarea Politicii de Coeziune – Atingerea unui nou maxim istoric de atragere a fondurilor: Ne asumăm ținta de a atrage minimum 10 miliarde de euro anual în economia reală din fondurile europene disponibile pe Coeziune în 2027. – Reprioritizarea și flexibilizarea finanțării de pe Politica de Coeziune 2021-2027: Pentru a sprijini bugetul de stat în 2027 și în contextul în care anumite programe operaționale de infrastructură

1 0 7 sunt deja supracontractate și vor rămâne fără resurse la sfârșitul anului 2026, vom realoca flexibil resursele pentru a evita încărcarea bugetului de stat. – Mecanism de simplificare administrativă: Se va generaliza utilizarea mecanismelor de costuri simplificate (SCO) și a finanțărilor nelegate de costuri (FNLC) pentru a deconta banii cât mai rapid. Componenta de audit va fi simplificată și uniformizată între regulile europene și cele naționale. 3. Pregătirea viitorului: Planul de Parteneriat Național și Regional (PPNR) 2028-2034 Pentru următorul ciclu financiar, unde România beneficiază de o alocare estimată de peste 60 de miliarde de euro, PPNR poate fi un adevărat plan de țară care să contribuie direct la creșterea economică și la o viață mai bună pentru români. – Calendar strict de depunere: Guvernul își asumă fundamentarea, consultarea publică și transmiterea informală a PPNR către Comisia Europeană cel târziu la finele anului 2027 pentru a permite adoptarea deciziei de punere în aplicare de către Consiliul UE până în iulie 2028 (condiție pentru obținerea prefinanțărilor). – Menținerea descentralizării regionale: Guvernul va încuraja menținerea a 8 programe regionale în cadrul PPNR care să permită dezvoltarea locală pe principiul solidarității. – Tranziția către un nou model investițional: Depășim abordarea tradițională bazată exclusiv pe granturi, care nu mai este sustenabilă. Noul model investițional va fi bazat pe multiplicarea resurselor europene, atât prin instrumente financiare, cât și prin parteneriate public-private. – Plan unitar de investiții, indiferent de sursa de finanțare: Guvernul va trece de la fragmentarea programelor de finanțare în funcție de sursa de finanțare (fonduri UE / buget național), la o abordare unitară, fără suprapuneri, cu reguli comune. – Cooptarea sectorului privat ca partener în PPNR: Guvernul va miza pe o abordare strategică în care sectorul privat să contribuie și să beneficieze de circa o treime din toate investițiile și resursele din PPNR. Dezvoltarea țării nu se poate face doar pe consum sau doar pe bază de investiții publice – a venit momentul unui parteneriat real cu sectorul privat pentru a repune economia pe creștere și a atinge un nivel de competitivitate adecvat ambițiilor naționale și europene. – Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) ca pivot de finanțare: Pentru a atrage capitalul privat și a degreva bugetul de stat, BID va continua să fie capitalizată și va acționa ca administrator principal de instrumente financiare (garanții, capital de risc, private equity), utilizând componenta de împrumut rămasă din PNRR și viitoarele fonduri UE din PPNR. – Sincronizarea cu reformele macroeconomice: PPNR va fi direct cuplat cu Planul național pe termen mediu de ajustare fiscală structurală și va fi coordonat de un mecanism instituțional format din MIPE, Ministerul Finanțelor, Cancelaria Prim-Ministrului și Administrația Prezidențială. Alocările vor ținti expres convergența teritorială, dubla utilizare civilă-militară a infrastructurii și creșterea competitivității. 4. Un minister mai suplu, care livrează – Reorganizarea sistemului de gestiune a fondurilor europene: comasarea autorităților de management și a organismelor intermediare cu atribuții suprapuse, o singură structură de coordonare a programelor, proceduri și ghiduri comune pentru toate programele, cu reducerea personalului conform planului de reorganizare al ministerului.