Ministerul Energiei

Ministerul Energiei Capitolul 5 · Energie

M I N I S T E R U L E N E R G I E I · C A P I T O L S E C T O R I A L Energie 05 Mai multe surse regenerabile, mai multă stocare, energie nucleară, gaz românesc din Marea Neagră și rețele mai puternice. Obiective generale România are a doua producție de gaze naturale din Uniunea Europeană, energie nucleară și hidro și un ritm record de conectare a capacităților noi: în 2026 au intrat în rețea peste 2.500 MW de producție și stocare. În același timp, România importă electricitate la orele de vârf, prețurile pentru industrie și populație sunt ridicate, iar avizele tehnice de racordare emise depășesc 80.000 MW, de aproape zece ori puterea necesară sistemului. Obiectivul Guvernului: facturi mai mici pentru cetățeni și companii și mai multă energie produsă în România. Abordarea este pragmatică: prețul energiei scade prin capacități noi de producție și stocare, rețele mai puternice și o piață care funcționează corect, nu prin plafonări generalizate. Angajamentele din acest capitol au responsabil, sursă de finanțare și indicator, iar stadiul lor se raportează public trimestrial. Ținte 2026-2028 (situația la 25.09.2026) Domeniu · Situația actuală · Ținta · Orizont Capacități noi pe gaz · Mintia (1.700 MW) în probe; Iernut (430 MW) circa 98% realizat · Mintia: circa 1.100 MW în iarna 2026-2027, integral în 2027; Iernut finalizat în 2026, la capacitate în primul trimestru din 2027 · 2026-2027 Stocare în baterii · 1.094 MW / 2.310 MWh instalați · Circa 2.500 MW noi; Hidroelectrica: 1.500 MW / 6.000 MWh · 2026- 2028; 2030 Regenerabile · Trei licitații de contracte pentru diferență: circa 4.640 MW · 7.000 MW noi sprijiniți din Fondul pentru Modernizare și PNRR; 10.000 MW solar și eolian · În acest mandat; 2030 Eolian offshore · 3 perimetre, 3.100 MW; normele de concesionare adoptate · Prima procedură de concesionare lansată · În acest mandat Gaz românesc · Platforma Neptun Alpha instalată · Neptun Deep în producție, circa 8 miliarde metri cubi pe an · 2027 Nuclear · Unitățile 3 și 4 în prenotificare la Comisia Europeană · Notificarea formală a ajutorului de stat; decizia de investiție după aprobarea Comisiei · În acest mandat Fondul pentru Modernizare · 61 de investiții confirmate, circa 12 miliarde euro; 7,4 miliarde aprobate la plată · Circa 2 miliarde euro pentru investiții noi, pe 6 direcții · 2027-2030 I. Capacități noi de producție și prețul energiei Situația actuală. Ultimele două centrale mari pe gaz, Mintia și Iernut, sunt în probe sau în finalizare, iar evaluarea europeană a adecvanței sistemelor arată pentru România un risc de deficit de acoperire a consumului în 2028. Obiective – Finalizarea centralelor pe gaz de la Mintia și Iernut și a investițiilor Hidroelectrica în hidrocentrale, stocare în baterii și proiecte de stocare prin pompare (Tarnița-Lăpuștești, Frasin, Bicaz etc.), susținute de contracte pentru diferență; – Trecerea sprijinului public de la evaluarea ex-ante a proiectelor la plata pe capacitatea pusă în funcțiune. Măsuri

1. Punerea în funcțiune a circa 1.100 MW la Mintia în iarna 2026-2027 și a capacității integrale în 2027; finalizarea centralei de la Iernut (430 MW) în 2026 și funcționarea la capacitate în primul trimestru din 2027; raportarea lunară a stadiului. 2. Finalizarea amenajărilor hidroenergetice întârziate; realizarea de către Hidroelectrica a 1.500 MW / 6.000 MWh de stocare în baterii până în 2030; demararea proiectelor de stocare prin pompare (Tarnița- Lăpuștești, Frasin, Bicaz etc.), susținute de contracte pentru diferență, cu schema notificată Comisiei Europene. 3. Pentru schemele noi: sumă fixă pe MW sau MWh, plătită la recepție; pentru investițiile comerciale, instrumente financiare (garanții și împrumuturi) prin Banca de Investiții și Dezvoltare, complementar granturilor. Pentru regenerabile, licitații de contracte pentru diferență pe calendar publicat. II. Rețele, racordare și interconectări Situația actuală. Avizele de racordare emise depășesc de aproape zece ori puterea necesară sistemului, în timp ce proiectele mature așteaptă loc în rețea. Obiective – Prioritizarea racordării proiectelor mature și introducerea termenelor de decădere și a garanțiilor financiare pentru avizele tehnice de racordare. – Finalizarea investițiilor în distribuție și contorizare inteligentă din fondurile deja alocate. – Interconectări noi și creșterea capacității de schimb transfrontalier. Măsuri 1. Aplicarea integrală a reformei racordării din 2026: alocarea capacității prin licitație, cu garanție de participare, și încetarea de drept a avizelor fără autorizație de construire în 12 luni de la contract; extinderea mecanismului la distribuție și racordarea integral digitală, cu termene maxime și penalități. 2. Finalizarea investițiilor de 1,1 miliarde euro din Fondul pentru Modernizare în rețelele de distribuție și a celor 800.000 de contoare inteligente; program nou pentru stații de transformare, digitalizare și securitate cibernetică (standardele NIS2). 3. Dublarea capacității de schimb transfrontalier până în 2030; finalizarea liniei de 400 kV Suceava-Bălți, pregătirea liniei Gutinaș-Strășeni cu Republica Moldova și a liniei Isaccea-Arciz cu Ucraina. III. Stocarea energiei Situația actuală. Producția fotovoltaică generează prețuri foarte mici la prânz și vârfuri scumpe seara, iar capacitatea de stocare instalată este sub necesarul sistemului. Obiective – Finalizarea contractelor în derulare și contractarea rapidă a apelurilor deschise în cele trei scheme de stocare în baterii. – Condiționarea sprijinului public pentru stocare de furnizarea de servicii de sistem. Măsuri 1. Contractarea în 2027 a apelului pentru baterii de sine stătătoare (150 milioane euro) și a apelurilor entităților publice (650 milioane euro); circa 2.500 MW de stocare nouă în 2026-2028. 2. În schemele noi, acordarea sprijinului numai instalațiilor care contribuie la echilibrarea rețelei.

IV. Energie nucleară și proiecte strategice Situația actuală. În vara lui 2026, seceta de pe Dunăre a oprit ambele unități de la Cernavodă. Proiectele nucleare și coridoarele de transport au termene dincolo de 2028, dar deciziile care le condiționează se iau în acest mandat. Obiective – Retehnologizarea Unității 1 și decizia finală, cu finanțare asigurată, pentru Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă. – Continuarea proiectului reactoarelor modulare de mici dimensiuni numai în condiții de viabilitate economică demonstrată și explorarea altor tehnologii de reactoare modulare. – Consolidarea rolului de tranzit al României prin Coridorul Vertical și Coridorul Verde. Măsuri 1. Unitățile 3 și 4: implementarea contractului EPCM, notificarea formală a ajutorului de stat, structurarea finanțării cu instituțiile financiare și agențiile de credit la export; decizia finală de investiție după aprobarea Comisiei Europene. Unitatea 1: retehnologizare pentru încă 30 de ani, cu închiderea procedurii Comisiei privind ajutorul de stat. 2. Soluție permanentă pentru alimentarea cu apă de răcire a Centralei Nucleare Cernavodă în perioadele de secetă; calendarul depozitului geologic de deșeuri radioactive aprobat prin hotărâre a Guvernului. 3. Finalizarea tronsoanelor românești ale Coridorului Vertical și BRUA; participarea Transelectrica la compania de proiect a cablului submarin din Marea Neagră, cu decizia de investiție după studiile tehnice. V. Cărbunele și Complexul Energetic Oltenia Situația actuală. Calendarul de retragere a capacităților pe cărbune a fost construit pe înlocuitori care nu s-au realizat la timp, iar planul de restructurare al Complexului este analizat de Comisia Europeană. Obiective – Retragerea capacităților pe cărbune corelată cu intrarea în funcțiune a înlocuitorilor, pe un calendar agreat cu Comisia Europeană, și restructurarea Complexului Energetic Oltenia. Măsuri 1. Menținerea grupurilor pe lignit necesare siguranței sistemului până la intrarea înlocuitorilor (Turceni 5 până în 2028), cu acordul Comisiei și reevaluare semestrială publică. 2. Punerea în funcțiune în 2027 a parcurilor fotovoltaice din perimetrele Complexului (circa 735 MW); avansarea centralei pe gaz de la Turceni (475 MW) și a stocării de la Ișalnița; încheierea procedurii Comisiei privind planul de restructurare. VI. Regenerabile, eolian offshore și combustibili alternativi Situația actuală. Autorizarea unui parc fotovoltaic durează circa 3 ani și a unuia eolian 6,5 ani, iar potențialul eolian al Mării Negre nu are încă nicio concesiune. Obiective – Lansarea primei proceduri de concesionare pentru energie eoliană offshore în Marea Neagră. Măsuri

1. Sprijin pentru 7.000 MW de capacități regenerabile noi din Fondul pentru Modernizare și PNRR și obiectivul de 10.000 MW solar și eolian până în 2030; zone de accelerare și autorizare accelerată, conform directivei europene. 2. Aprobarea documentației de atribuire și a metodologiei permisului de explorare și lansarea procedurii offshore pentru cele 3 perimetre (3.100 MW). 3. Program de cofinanțare a producției de biocombustibili; finanțarea hidrogenului verde acolo unde există consum industrial angajat. VII. Termoficare și cogenerare Situația actuală. Sistemele centralizate de încălzire din marile orașe au pierderi mari, iar iarna 2025-2026 a fost gestionată cu dificultate în București și Craiova. Obiective – Modernizarea rețelelor de termoficare din marile orașe din fondurile europene disponibile. Măsuri 1. Contractarea celor 590 milioane euro din Fondul pentru Modernizare pentru termoficare și a circa 450 milioane euro pentru cogenerare de înaltă eficiență (circa 465 MW); programul de 300 milioane euro cu Banca Mondială, cu plata pe rezultate. 2. Finalizarea transferului ELCEN către Municipiul București, cu un singur operator pentru producția și distribuția energiei termice; capacități geotermale și pompe de căldură de mare capacitate. VIII. Gaze naturale și produse petroliere Situația actuală. Cu Neptun Deep, România devine cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană, iar piața carburanților a trecut în 2026 prin două crize. Obiective – Constituirea transparentă a stocului de iarnă și reforma legislației stocurilor de urgență. – Eficientizarea terminalului petrolier Constanța și a transportului feroviar de produse petroliere, ca infrastructură strategică. Măsuri 1. Punerea în producție a zăcământului Neptun Deep în 2027 (circa 8 miliarde metri cubi pe an) și un pachet pentru valorificarea gazului românesc în îngrășăminte, petrochimie și termoficare. 2. Stoc de gaze la nivelul stabilit prin lege, cu raportare publică lunară; reforma stocurilor de urgență de produse petroliere: obligații clare, delegări limitate, capacitate de depozitare crescută. 3. Indicatori de eficiență în mandatul conducerii Oil Terminal și plan de investiții aprobat de acționar; revenirea pieței carburanților la funcționare normală după încetarea stării de criză, cu control comun ME- MF pe lanțul de aprovizionare. IX. Piața de energie Situația actuală. Furnizorii și consumatorii industriali nu au instrumente lichide pentru a-și fixa prețul pe termen lung, iar echilibrarea sistemului se bazează încă aproape exclusiv pe centrale. Obiective

– Piață de energie cu instrumente pe termen lung: piață la termen lichidă, cu contrapartidă centrală, contracte pe termen lung pentru industrie și fără plafonări generalizate de preț. Măsuri 1. Includerea contractelor standardizate pe energie (1, 3 și 5 ani) în compensarea prin contrapartida centrală autorizată în 2026; sprijin pentru contractele bilaterale pe termen lung ale industriei și IMM- urilor. 2. Deschiderea completă a pieței de echilibrare pentru stocare, agregatori și consumatorii flexibili; orice măsură de criză are, de la adoptare, o dată de încetare publicată. X. Reglementarea Situația actuală. Reglementarea rețelelor recunoaște costurile, dar nu recompensează rezultatele: continuitatea alimentării, pierderile și durata racordării nu influențează veniturile operatorilor. Obiective – Tarife de rețea care stimulează flexibilitatea și nu împovărează primii utilizatori ai electrificării. Măsuri 1. Reglementare pe rezultate: bonus și penalizare pentru întreruperi, pierderi și termenele de racordare; recunoașterea costurilor totale; perioade de reglementare stabile. 2. Evaluarea impactului asupra costului final al energiei pentru fiecare reglementare nouă; digitalizarea autorizărilor ANRE și condiții mai stricte pentru licențele de furnizare și tranzacționare. XI. Consumatori, prosumatori și industrie Situația actuală. Peste jumătate din gospodării cheltuiesc mai mult de 10% din venit pe energie, iar sprijinul actual este parțial legat de consum, nu de venit. Obiective – Sprijin țintit pe venit, aplicat direct pe factură, extins la gaze naturale. – Cadru simplu și stabil pentru prosumatori și comunități de energie. – Generalizarea contorizării inteligente, condiție pentru tarife diferențiate. Măsuri 1. Continuarea sprijinului după 1 ianuarie 2027, pe criterii de venit, cu bugetul și durata stabilite prin lege; ținta pentru 2030: sub 10% gospodării care nu își pot încălzi adecvat locuința. 2. Cadrul pentru partajarea energiei și comunitățile de energie; contorizare inteligentă generalizată înainte de 2032; program de electrificare pentru industrie și IMM-uri. 3. Continuarea schemei de compensare a costurilor indirecte ale certificatelor de emisii pentru consumatorii energointensivi, cu verificarea strictă a eligibilității; sprijin pentru producția în România de baterii, panouri fotovoltaice și transformatoare și pentru valorificarea resurselor minerale critice. XII. Guvernanța companiilor de stat și coordonarea programelor Situația actuală. Companiile energetice ale statului au indicatori de performanță îndepliniți formal, conduceri provizorii prelungite și programe publice de energie răspândite la mai multe ministere, fără o evidență comună.

Obiective – Consilii profesioniste, mandate stabile, indicatori comparabili cu companiile europene, eliminarea provizoratelor prelungite. – Registru unic al programelor energetice publice, indiferent de minister, și comitet interministerial sub Prim-Ministru pentru avizarea schemelor noi și raportarea trimestrială a angajamentelor. Măsuri 1. Finalizarea selecțiilor în curs și neprelungirea conducerilor provizorii peste termenul legal; indicatori legați de realizarea investițiilor; separarea rolurilor statului (politici, reglementare, acționar, operator), cu o funcție de coordonare a calității de acționar cu puteri reale. 2. Publicarea listei complete a angajamentelor capitolului, cu responsabil, finanțare și indicator; raport trimestrial public, cu angajamentele întârziate marcate până la îndeplinire; consolidarea structurii de fonduri europene a Ministerului Energiei. Monitorizarea implementării Stadiul fiecărui angajament din acest capitol se publică trimestrial; angajamentele întârziate rămân marcate ca atare până la îndeplinire, cu explicația și noul termen. Țintele se raportează pe datele Transelectrica, ANRE și ale Ministerului Energiei, iar capitolul se revizuiește anual, odată cu bugetul.