Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului

Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului

Capitolul 2 · Companii de stat

MEDAT · CAPITOL SECTORIAL

Economie, companii de stat, ajutoare de stat și digitalizare

A. Viziunea

Viziunea noastră pentru următorii ani presupune o repoziționare fundamentală a statului în raport cu economia și cetățeanul. Statul devine un arbitru corect, un investitor exigent și eficient. Această transformare este structurată pe mai mulți piloni, reflectând ordinea priorităților guvernamentale.

În primul rând, facem ordine în propria ogradă: companiile de stat. Banii publici nu mai pot finanța incompetența sau pierderile cronice. Fiecare întreprindere publică va fi supusă unei evaluări riguroase și va primi un mandat clar: fie produce plusvaloare sau prestează un serviciu public la costuri europene, fie este restructurată sau desființată. Banul public are un preț, iar veniturile rezultate din eficientizarea acestor active vor fi direcționate strict către investiții și viitorul cetățenilor

Al doilea pilon este stimularea economiei și a muncii. O economie sănătoasă înseamnă înaltă specializare, competență și un regim fiscal predictibil. Tinerii trebuie să dobândească competențe specifice și competențe transversale, astfel încât să se integreze mai bine în specificul și rigorile pieței muncii. Atitudinea antreprenorială va fi cultivată încă din anii de școală, astfel încât atât antreprenorii cât și cetățenii cu inițiative să nu mai resimtă ca pe o povară birocrația procesului de respectare a reglementărilor necesare.

Pe această fundație stabilă construim al treilea pilon: politica ajutoarelor de stat. Trecem de la o politică de asistență dispersată și cu impact greu cuantificabil la una de investiții strategice. Sprijinul financiar va fi gestionat printr-o structură unică și va fi direcționat exclusiv către acele companii capabile să producă plusvaloare mai ales pentru export și să se integreze în lanțurile de valoare europene. Ne propunem să creăm campioni regionali din companiile românești cu potențial.

În cele din urmă, liantul care eficientizează toți acești piloni este digitalizarea și inteligența artificială implementate la nivelul aparatului de stat. Digitalizarea nu se mai face insular. Vom impune un centru unic de decizie, o arhitectură guvernamentală standardizată și servicii gândite în jurul nevoilor cetățeanului. Prin implementarea interoperabilității la scară largă, adoptăm principiul „o singură dată” (once only), iar statul nu va mai cere documente pe care deja le deține.

B. Măsurile propuse:

Capitolul 2. Companii de stat

2.1 În 12 luni, fiecare companie aflată în subordinea Ministerului Economiei este încadrată, prin decizie motivată și publică, într-unul dintre cele cinci regimuri: menținere în proprietatea statului și dezvoltare strategică; listare la bursă prin ofertă publică inițială (IPO) sau secundară (SPO) cu tranșă dedicată investitorilor de retail; privatizare sau concesiune; monopol natural cu contract de serviciu public și costuri raportate comparativ cu operatorii europeni; închidere ordonată. Absența unei decizii în termen se raportează public, împreună cu motivul întârzierii.

Ce presupune concret: Evaluarea tuturor companiilor subordonate Ministerului în termen de 12 luni și distribuirea lor motivată în cinci categorii clare, oprind astfel menținerea nejustificată a unor companii pe pierdere.

Cum se pune în aplicare: Printr-un proces asumat la nivelul Guvernului, urmat de emiterea unor memorandumuri publice de încadrare pentru fiecare entitate.

Etape: 1. Inventarierea companiilor; 2. Emiterea și publicarea deciziilor.

2.3 Companiile cu pierderi în doi ani consecutivi sunt supuse unei analize independente și primesc un rating public pe o scală de la A la E, reflectând starea financiară și operațională a companiei: A

• performanță solidă, fără sprijin public; B – echilibrată, cu risc redus; C – vulnerabilă, necesită monitorizare activă; D – pierderi structurale, redresare posibilă doar cu plan asumat; E – neviabilă, fără perspectivă de redresare. Pentru cele clasate D sau E, decizia (redresare cu plan, parteneriat public-privat sau lichidare) se adoptă în maximum șase luni de la publicarea raportului. Trei ani consecutivi de pierdere, în absența unui contract de serviciu public care să justifice continuarea activității, declanșează ieșirea din portofoliul statului.

Ce presupune concret: Planul de redresare implică reevaluarea mandatului companiei, a structurii și competențelor organelor de conducere, a indicatorilor de performanță, a necesarului de finanțare, a opțiunilor de restructurare, a rolului strategic sau de serviciu public și a expunerii bugetare. În consiliile companiilor care necesită redresare pot fi cooptați administratori cu experiență demonstrată în restructurare, finanțare, transformare operațională și management de criză.

Cum se pune în aplicare: AMEPIP aprobă metodologia de rating A–E, iar companiile eligibile sunt evaluate de experți independenți. Pentru ratingurile D și E, autoritatea tutelară aprobă în maximum 6 luni planul de redresare, parteneriatul sau ieșirea din portofoliu.

Indicator: 100% dintre companiile eligibile evaluate și 100% dintre companiile D/E cu decizie adoptată în termen

2.4 Companiile cu capital propriu negativ se închid, cu plan social, dacă analiza confirmă imposibilitatea redresării, indiferent de încadrarea în ratingul de la punctul 2.3.

Ce presupune concret: Instituirea obligației stricte pentru reprezentanții statului în Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) de a solicita de îndată deschiderea procedurii generale a insolvenței. Astfel, lichidarea sau redresarea se va desfășura legal, sub supravegherea judecătorului.

2.5 Orice pachet de vânzare, listare sau parteneriat public-privat se realizează printr-un proces competitiv, cu evaluare independentă și rezultat public, respectând trei condiții: nu se vinde sub valoarea de piață; listarea nu este folosită pentru acoperirea unor deficite curente; companiile care asigură servicii esențiale nu rămân fără operator.

Cum se pune în aplicare: Procedură competitivă obligatorie, evaluare independentă înainte de tranzacție și publicarea rezultatului și a prețului final. Indicator: 100% din tranzacțiile de vânzare, listare sau PPP realizate competitiv și peste pragul valorii de piață stabilite independent.

2.6 Programul de listări prin oferte publice la Bursa de Valori București (BVB) începe în 2027, conform prevederilor legale în vigoare. Statul rămâne acționar majoritar în companiile strategice și nu răscumpără pachetele minoritare private.

Cum se pune în aplicare: Stabilirea anuală a portofoliului de companii eligibile pentru listare și pregătirea acestora din punct de vedere juridic, financiar și de guvernanță. Indicator: Calendar public de listări și numărul de companii listate anual începând cu 2027.

2.8 Banul public are un preț: nicio capitalizare, garanție sau conversie de creanțe nu se realizează fără un plan de viabilitate, un termen clar și un responsabil nominalizat. Între companiile statului se aplică regula creditorului privat, iar restanța tolerată se raportează ca subvenție.

Indicator: 100% din capitalizări, garanții și conversii de creanțe însoțite de plan de viabilitate și monitorizare.

2.9 Publicarea rezultatelor fiecărei companii înainte și după subvenții; reducerea subvențiilor, creșterea eficienței și auditarea activelor.

Cum se pune în aplicare: Raportare standardizată a rezultatului înainte și după subvenții, audit periodic al activelor și planuri de reducere a dependenței de subvenții.

Indicator: Publicarea anuală a rezultatului pre/post-subvenții și evoluția subvențiilor raportată la venituri.

2.11 Orice contract de mandat semnat odată cu noile numiri prevede o evaluare anuală pentru consiliul de administrație sau de supraveghere și pentru conducerea executivă. Contractele vor conține indicatori de performanță (KPI) financiari și nefinanciari, adecvați domeniului și aliniați cu media sectorului, publicați într-un tablou de bord deschis. Indemnizațiile și salarizarea vor fi limitate în raport cu responsabilitățile și indicatorii atinși; neîndeplinirea acestora atrage demiterea. Se asigură transparență totală privind prevederile contractelor, componența consiliilor, durata mandatelor, precum și indemnizațiile fixe și variabile.

Ce presupune concret: Schimbare legislativă pentru impunerea unor criterii stricte de guvernanță corporativă, cu demiterea imediată a conducerii care nu livrează rezultate.

Cum se pune în aplicare: Standardizarea contractelor de mandat și obligația publicării integrale a veniturilor fixe și variabile (fără clauze de confidențialitate abuzive față de cetățeni).

Indicator: Publicarea online a unui tablou de bord (dashboard) național cu gradul de îndeplinire a KPI-urilor pentru toate conducerile de companii de stat.

2.13 Reduceri de personal acolo unde se justifică și transparență totală privind contractele colective de muncă, cheltuielile și bugetele.

Cum se pune în aplicare: Analiză periodică a necesarului de personal și a costurilor, cu planuri de eficientizare acolo unde există supraîncadrare sau productivitate redusă. Indicator: Publicarea anuală a numărului de angajați, costului salarial, productivității și contractelor colective de muncă

Capitolul 3. Stimularea economiei și a muncii

Operaționalizarea Organizației de Management al Destinației (OMD) la nivel național: structură de coordonare a promovării turistice și de integrare a rețelei de OMD-uri locale, județene și regionale.

3.8 Pachet de sprijin pentru HoReCa, axat pe impact multiplicator: primă pentru turismul de incoming, digitalizarea fișei de cazare și adaptarea legislației privind închirierile pe termen scurt.

Ce presupune concret: Susținerea activă a industriei ospitalității prin stimularea atragerii de turiști străini, operaționalizarea OMD Național și reducerea sarcinilor birocratice pentru unitățile de primire turistică.

Cum se pune în aplicare: Lansarea unei prime financiare pentru turismul de incoming, operaționalizarea platformei digitale pentru fișele de cazare și organizarea OMD-ului național.

Etape: 1. Consultări cu patronatele din turism; 2. Lansarea portalului digital pentru fișele de cazare; 3. Acordarea primelor pentru agențiile de turism.

Indicator: Creșterea ponderii turiștilor străini (incoming) cu 15% anual și operaționalizarea OMD național.

3.19 Debirocratizare măsurabilă: pentru fiecare obligație administrativă nouă introdusă, dispar două existente cu un cost administrativ cel puțin echivalent. Raportările semestriale se elimină, iar timpul mediu de conformare scade cu 25% până în 2028.

Ce presupune concret: Scăderea accelerată a costurilor administrative pentru mediul de afaceri și stoparea birocrației redundante (regula „One in, two out”).

Cum se pune în aplicare: Nicio reglementare care introduce obligații noi nu primește aviz dacă nu abrogă expres reglementări care generează o sarcină echivalentă dublă.

Indicator: Scăderea timpului mediu anual de conformare administrativă a mediului de afaceri cu 25% până în 2028.

3.21 Debirocratizarea investițiilor: implementarea unui ghișeu unic și impunerea de termene maxime pentru emiterea avizelor și autorizațiilor necesare investițiilor.

Capitolul 4. Ajutoare de stat și campioni regionali

4.1 Inventar complet, realizat în șase luni, al tuturor schemelor de ajutor de stat și de minimis, indiferent de autoritatea care le acordă, cu detalierea bugetului angajat, a beneficiarilor și a rezultatelor. Acesta va fi publicat integral prin extinderea registrului RegAS de la o simplă evidență a plăților la o evidență a rezultatelor economice.

Ce presupune concret: Cartografierea și transparentizarea tuturor fondurilor guvernamentale acordate mediului privat pentru a monitoriza eficiența cheltuirii banului public.

Cum se pune în aplicare: Consiliul Concurenței și ministerele de resort vor realiza inventarul și vor moderniza registrul RegAS pentru publicarea datelor.

Indicator: Registrul RegAS extins și funcțional.

4.2 Înființarea unei singure structuri pentru ajutoarele de stat, care elaborează, administrează și monitorizează toate schemele naționale. Ministerele propun politica sau avizează propunerile de scheme în cadrul unui comitet interministerial, sub coordonarea Prim-Ministrului, și nu mai administrează direct bugete. Consiliul Concurenței își păstrează rolul de avizare și de contact cu Comisia Europeană.

Ce presupune concret: Centralizarea bugetelor de susținere economică pentru a evita dubla finanțare, schemele paralele și fragmentarea administrativă.

Cum se pune în aplicare: Ministerele de linie vor păstra rolul de reglementator și inițiator de politici, dar fondurile și derularea schemelor vor fi gestionate de structura unică.

Indicator: Operaționalizarea noii structuri unice de management financiar.

4.4 Concentrare pe 5–7 ecosisteme prioritare din Strategia Națională de Politici Industriale: echipamente pentru energie (baterii, panouri, transformatoare, stocare), industria de apărare și producția duală, procesarea agroalimentară, materii prime critice și metalurgie decarbonizată, componente auto, tehnologia informației, inteligență artificială și centre de date.

Ce presupune concret: Direcționarea resurselor financiare limitate către sectoarele care au capacitatea reală de a aduce plusvaloare și de a susține exporturile României.

Indicator: Minim 70% din bugetul alocat ajutoarelor de stat direcționat exclusiv către aceste ecosisteme.

4.6 Fiecare ajutor de stat este condiționat de indicatori de rezultat clar stabiliți (locuri de muncă menținute timp de cinci ani, volum de export generat, creșterea cifrei de afaceri, integrarea în lanțuri internaționale de furnizare etc.), cu clauză de recuperare la nerealizare și interdicție de relocare a activității în perioada de menținere.

Posibilitate de punere în aplicare: Implementarea unui mecanism de recuperare pro-rata (proporțională), corelat strict cu procentul de neîndeplinire a obiectivelor, alături de clauze de clemență pentru situații de forță majoră recunoscute macroeconomic.

4.7 Programul „Campioni regionali” dedicat companiilor românești de talie medie și mare care se extind în Europa Centrală și de Sud-Est: facilitarea creditelor și garanțiilor de export prin Exim Banca Românească și cofinanțare pentru achiziții transfrontaliere.

Ce presupune concret: Susținerea expansiunii externe a capitalului autohton și crearea de multinaționale cu origini românești.

Indicator: Minim 10 companii românești sprijinite anual în achiziții externe sau extindere teritorială.

4.9 Energointensivii: continuarea compensării costurilor indirecte de emisii și a schemelor de decarbonizare, strict condiționate de planuri de eficiență energetică și electrificare. Utilizarea noului cadru european pentru industria curată (CISAF) și a proiectelor europene de interes comun (IPCEI) pentru producția de echipamente energetice.

4.10 Companiile de stat nu primesc ajutor pentru acoperirea pierderilor operaționale: subvențiile de exploatare se acordă exclusiv prin contracte de serviciu public cu costuri comparate la nivel european, iar ajutorul de salvare se acordă o singură dată, pe baza unui plan de restructurare bancabil și aprobat.

4.11 Publicarea unui raport anual de către structura unică privind toate ajutoarele acordate, care să includă costul pe loc de muncă creat și volumul de export generat, alături de o evaluare independentă realizată la fiecare trei ani pentru fiecare schemă.

Ce presupune concret: Raportarea publică a utilizării fondurilor și a rezultatelor obținute, inclusiv costul ajutorului pe loc de muncă creat și volumul exporturilor aferente proiectelor sprijinite, completată de evaluarea independentă a fiecărei scheme.

Cum se pune în aplicare: Structura unică centralizează datele beneficiarilor pe baza unei metodologii unitare, publică anual un raport consolidat și asigură evaluarea independentă a fiecărei scheme la fiecare trei ani.

Indicator: Includerea a 100% din ajutoarele acordate în raportul anual, cu indicatorii de cost și rezultate, și evaluarea independentă a 100% dintre scheme la termenul trienal.

C. Propuneri noi (elemente suplimentare)

În plus la „Capitolul 2. Companii de stat”:

Eficientizarea și reformarea ROMARM și a industriei de apărare:

• Transformarea industriei naționale de apărare într-un sector modern, performant, capabil să asigure nevoile strategice de apărare ale României și să se integreze în lanțurile euroatlantice.
• Reorganizarea industriei pe domenii strategice, în concordanță cu Strategia de apărare a țării, inclusiv eficientizarea și reorganizarea companiei Romarm și a filialelor sale.
• Monitorizarea îndeplinirii gradului de localizare din Programul SAFE.
• Adaptarea legislației, a guvernanței corporative și a indicatorilor de performanță la specificul industriei de apărare.

• Atragerea fondurilor europene și facilitarea transferului de tehnologie de la marii producători globali.
• Integrarea activă în lanțurile de aprovizionare europene, NATO, precum și sprijinirea Ucrainei și a Republicii Moldova.
• Modernizarea capacităților de producție din domeniul dual (civil și militar).
• Creșterea ponderii industriei de apărare în PIB de la ~0,28% la minimum 1% până în anul 2030.
• Separarea clară a responsabilităților statutului privind: reglementarea, autorizarea, offset-ul, participațiile de stat, investițiile și finanțarea. În plus la „Capitolul 3. Stimularea economiei și a muncii”:
• Eficientizarea diplomației economice și a Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE) pentru stimularea exporturilor și atragerea capitalului străin.

1. Reprezentare economică externă orientată spre rezultate

Ce presupune concret: Corelarea activității ARICE și a birourilor externe cu o strategie națională de comerț exterior, cu sectoare și piețe prioritare pentru export și investiții.

Cum se pune în aplicare: MEDAT fundamentează prioritățile sectoriale împreună cu mediul de afaceri și propune, în cooperare cu ARICE și MAE, planuri anuale, adaptarea rețelei externe și evaluarea periodică a rezultatelor.

Indicator: Numărul contractelor comerciale și al proiectelor de investiții facilitate, confirmate de beneficiari, raportat la costul activității de reprezentare.

2. Acces simplificat al firmelor românești la piețe externe

Ce presupune concret: Digitalizarea sprijinului pentru exportatori și facilitarea accesului IMM-urilor la târguri, misiuni economice și parteneri comerciali.

Cum se pune în aplicare: MEDAT contribuie, împreună cu ARICE, la simplificarea procedurilor, înscrierea online, publicarea criteriilor de selecție și organizarea unui calendar de promovare externă adaptat nevoilor companiilor. Instrumentul național de identificare a partenerilor conectează exportatorii cu oportunități comerciale concrete.

Indicator: Ponderea companiilor sprijinite care încheie contracte pe piețe noi în cele 12 luni de la participarea la program.

3. Atragerea capitalului străin pentru investiții productive în România

Ce presupune concret: Atragerea investițiilor străine care dezvoltă capacități de producție, creează locuri de muncă și conectează companiile românești la lanțurile valorice internaționale.

Cum se pune în aplicare: MEDAT fundamentează prioritățile sectoriale și, împreună cu ARICE și MAE, promovează oportunitățile către investitori străini, facilitează parteneriatele cu firme românești și identifică opțiuni de finanțare în colaborare cu BEI, BERD ș.a.

Indicator: Valoarea anuală a capitalului străin efectiv investit în proiectele asistate, numărul locurilor de muncă create și al furnizorilor români contractați, pe baza raportărilor beneficiarilor.