Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale

S O L I D A R I T Ă Ț I I S O C I A L E 8 1 Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale Capitolul 22 · Muncă, locuire și protecție socială · Capitolul 8 · Legea salarizării unice · Capitolul 11 · Finalizarea reformei pensiilor speciale

S O L I D A R I T Ă Ț I I S O C I A L E 8 2 M I N I S T E R U L M U N C I I · C A P I T O L S E C T O R I A L Muncă și protecție socială 22 Viziune și context actual În contextul planului național de ajustare structurală și al deficitului bugetar ridicat, piața muncii și sistemul de protecție socială trebuie să treacă rapid de la un model pasiv, care riscă să încurajeze „nemunca”, la un model proactiv. Obiectivul major al Guvernului pentru orizontul de timp 2026–2027 este protejarea puterii de cumpărare a populației vulnerabile, concomitent cu activarea resurselor umane inactive, reducerea evaziunii pe piața muncii și eficientizarea cheltuielilor aparatului public. Vom continua procesul de restructurare a aparatului public, pentru a elimina risipa și a direcționa resursele de muncă disponibile către economia privată. Sprijinirea tinerilor și a copiilor va fi o prioritate pentru Guvern, pentru a le oferi acces la oportunități de dezvoltare. Piața muncii, serviciile de ocupare și formare profesională trebuie să fie corelate cu sistemul de învățământ și cu calificările gestionate prin Autoritatea Națională pentru Calificări. Programele naționale de investiții pentru construirea de locuințe destinate tinerilor, fie pentru închiriere, fie pentru achiziție, trebuie să fie derulate în parteneriat cu Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. Vom flexibiliza contractele de muncă, prin crearea de oportunități de angajare adaptate diferitelor categorii de angajați și angajatori. Un alt obiectiv major îl reprezintă creșterea gradului de ocupare și a numărului de locuri de muncă din economie, pentru a crea spațiul fiscal necesar reducerii poverii fiscale asupra salariilor. Politicile sociale nu mai pot fi decuplate de politicile economice. Asistența socială trebuie direcționată cu prioritate acolo unde nu există capacitate de muncă, iar sprijinul statului trebuie să fie condiționat, acolo unde capacitatea de muncă există, de efortul de integrare profesională și de conformare fiscală. Serviciile sociale integrate la nivelul comunităților, împreună cu serviciile de sănătate și educație, vor fi implementate în 2.000 de comunități rurale și, ulterior, extinse în mediul urban. Reforma finanțării asistenței sociale va fi implementată gradual, începând cu anul 2027. Transformarea digitală a serviciilor sociale și de pensii va reduce birocrația și erorile și va contribui la prevenirea și combaterea fraudelor din sistem. În contextul declinului demografic accentuat, vom continua și vom extinde Programul social de interes național de susținere a cuplurilor și a femeilor singure pentru creșterea natalității (FIV). 22.1 Ocupare, politici familiale și combaterea muncii nedeclarate – Eliminarea, de la 1 ianuarie 2027, a supraimpozitării contractelor de muncă cu timp parțial, începând cu părinții cu mai mulți copii și personalul din sănătate și educație.

S O L I D A R I T Ă Ț I I S O C I A L E 8 3 – Adoptarea unui pachet legislativ național privind mobilitatea forței de muncă, pentru reducerea barierelor dintre zonele cu șomaj ridicat și cele cu deficit de personal. În acest sens, se impune reconfigurarea facilităților pentru angajați și angajatori, prin deductibilități fiscale limitate pentru transport, cazare, hrană, formare profesională și integrarea tinerilor. – Descurajarea „nemuncii” și activarea șomerilor: reducerea perioadei de acordare a indemnizației de șomaj, concomitent cu participarea la cursuri obligatorii de formare profesională. Beneficiarii indemnizației de șomaj vor avea obligația de a răspunde solicitărilor ANOFM privind participarea la programe de formare sau recalificare profesională. – Fiecare șomer va beneficia de un plan individual de activare, care să cuprindă, după caz: identificarea unui loc de muncă adaptat competențelor, reconversie profesională, calificare sau, temporar, prestarea unor activități de interes local. – Corelarea beneficiilor sociale (VMI) cu participarea activă la măsuri de formare și de inserție pe piața muncii. – Reorganizarea instituțiilor din subordinea Ministerului Muncii, pentru o mai bună corelare între agențiile de ocupare și cele de plăți și inspecție socială. – Programe țintite pentru tineri și reconversie profesională: implementarea programelor pentru integrarea tinerilor (START) și pentru reconversia profesională a adulților (FORMACTIV), cu accent pe regiunile afectate de tranziția energetică justă. Operaționalizarea programului „Primul loc de muncă”, prin adoptarea actelor normative necesare în vederea integrării rapide pe piața muncii a tinerilor NEET și a persoanelor de peste 50 de ani aflate în căutarea unui loc de muncă. – Continuarea măsurilor de integrare pe piața muncii a victimelor violenței domestice, pe perioada valabilității măsurilor dispuse prin ordinul de protecție. – Combaterea muncii „la negru” și „la gri”: desfășurarea de controale integrate ANAF–ITM pentru combaterea formelor mascate de angajare (de exemplu, utilizarea abuzivă a microîntreprinderilor sau a PFA-urilor pentru desfășurarea unei activități care, în fapt, are caracter dependent) și reglementarea muncii pe platforme digitale, în acord cu Directiva (UE) 2024/2831 privind îmbunătățirea condițiilor de muncă în cadrul muncii pe platforme. – Reconfigurarea politicilor de formare profesională și de ocupare la nivelul ANOFM, prin stimularea implicării angajatorilor în procesele de calificare și reconversie profesională, inclusiv prin microgranturi pentru crearea unor locuri de muncă durabile. – Introducerea unor forme flexibile de contracte de muncă, adaptate economiei actuale și diverselor categorii de angajați și angajatori: contractul cu mai mulți angajatori, contractul la cerere și alte forme flexibile de muncă. – Debirocratizarea relațiilor dintre angajatori și angajați, precum și dintre aceștia și instituțiile publice, prin simplificarea procedurilor, eliminarea documentațiilor excesive și transferarea proceselor administrative tradiționale în mediul online. – Sprijinirea familiilor și asigurarea echilibrului dintre muncă și viața personală: introducerea posibilității legale ca bunicii care sunt angajați să poată beneficia de concediul pentru creșterea copilului, în locul părinților. Stimularea revenirii rapide a părinților pe piața muncii, prin subvenționarea angajatorilor care încadrează părinți cu trei sau mai mulți copii și prin posibilitatea desfășurării unei activități part-time, cu păstrarea integrală sau parțială a indemnizației, în condițiile stabilite de lege. – Operaționalizarea platformei pentru lucrătorii din afara spațiului UE (WorkinRomania.gov.ro).

S O L I D A R I T Ă Ț I I S O C I A L E 8 4 22.2 Reforma sistemului public: salarizare, pensii și eficiență – Noua lege a salarizării unitare: adoptarea unei noi legi a salarizării în sectorul public, care să elimine inechitățile salariale, să evite diminuările de venituri și generarea de noi litigii, să stimuleze performanța și să crească atractivitatea sectorului public pentru tinerii profesioniști. – Indexarea pensiilor cu rata inflației, în limita traiectoriei fiscal-bugetare. – Eliminarea posibilității cumulării pensiei de serviciu cu salariul în sectorul public. – Descurajarea pensionărilor anticipate. – Accelerarea și finalizarea, în cel mai scurt timp, a procesului de recalculare a pensiilor din sistemul public. – Reforma concediilor medicale: combaterea fraudelor prin controale stricte privind acordarea concediilor medicale nejustificate și prin înăsprirea regimului sancționator. – Digitalizarea integrală a CNPP: operaționalizarea cuponului electronic de pensie, scanarea și digitizarea arhivelor Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), precum și dezvoltarea unui sistem de analiză și predicție pentru fundamentarea deciziilor strategice. – Reorganizarea CNPP la nivelul celor opt regiuni de dezvoltare, prin constituirea a opt centre regionale și menținerea unor puncte de lucru la nivel județean. 22.3 Asistență socială, dizabilitate și demografie – Coloana vertebrală a asistenței sociale rurale: dezvoltarea treptată a serviciilor comunitare integrate – medicale, sociale și educaționale – la nivelul comunelor, pentru sprijinirea populației vulnerabile direct în comunitate, inclusiv prin dezvoltarea centrelor medico-sociale. – Dezvoltarea în continuare a rețelei de centre Respiro, precum și construirea, echiparea, dotarea și punerea în funcțiune a centrelor de zi, de asistență și recuperare pentru persoanele vârstnice, în complementaritate cu serviciile de îngrijire la domiciliu, asigurate prin echipe mobile proprii sau prin unități de îngrijire la domiciliu. – Incluziunea persoanelor cu dizabilități prin tehnologie și muncă: promovarea angajării asistate și acordarea de vouchere pentru dispozitive și tehnologii asistive (TECH ASSIST). Sprijinirea persoanelor cu dizabilități în pregătirea profesională și în identificarea unor locuri de muncă adaptate și accesibilizate. – Sprijinirea angajatorilor pentru accesibilizarea locurilor de muncă. – Integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii și în mediul de afaceri, prin proiecte și parteneriate între instituțiile publice și persoanele juridice de drept privat. – Accelerarea procesului de dezinstituționalizare a persoanelor cu dizabilități. – Finalizarea și operaționalizarea Sistemului Național Integrat de Asistență Socială (SNIAS), în scopul debirocratizării procesului de solicitare și acordare a beneficiilor de asistență socială, precum și al prevenirii suprapunerii nejustificate a beneficiilor sociale. – Protecția copilului: asigurarea accesului la servicii esențiale pentru copiii aflați în dificultate, prin implementarea măsurilor prevăzute de Garanția Europeană pentru Copii. – Crearea unui pachet integrat de servicii pentru tineri și familiile tinere, în scopul stimulării natalității și combaterii declinului demografic, inclusiv prin reconfigurarea deductibilităților fiscale pentru cheltuielile privind îngrijirea și educația copiilor. – Dezvoltarea unor pachete integrate de ocupare și servicii sociale pentru familiile și copiii din diaspora care se întorc în țară, în vederea reintegrării părinților pe piața muncii și a copiilor în sistemul de învățământ.