Digitalizarea și inteligența artificială în stat

Digitalizarea și inteligența artificială în stat Capitolul 14 · Digitalizarea și inteligența artificială în stat

D I G · C A P I T O L S E C T O R I A L Digitalizarea și inteligența artificială în stat 14 Digitalizarea statului se face de sus în jos, dintr-un singur loc, cu standarde obligatorii și livrare rapidă: o strategie, un responsabil, o infrastructură națională bazată pe investițiile deja făcute și cele pe care le poate face mediul privat și servicii construite în jurul cetățeanului, nu al instituției. De unde pornim Contradicția României nu este tehnologică, ci instituțională: una dintre cele mai bune infrastructuri de comunicații și una dintre cele mai puternice industrii IT din regiune, dar ultimul loc în Uniune la servicii publice digitale. Digitalizarea s-a făcut insular – fiecare minister și fiecare primărie cu propria soluție, propriul furnizor și propria arhitectură – fără un loc în care să se decidă, să se standardizeze și să se livreze. România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la servicii publice digitale și mult sub media europeană la competențe digitale, mai ales în sectorul public. Deși interacțiunea cu cetățenii are loc online, procesele de lucru din administrații nu sunt digitalizate. Investițiile au fost și continuă să fie dispersate, fără legătură între ele și fără rezultate coerente. Administrațiile au devenit mai degrabă „conectate” decât „transformate”: aplicații izolate, cu valoare adăugată redusă, în timp ce problemele grele – sistemele, procesele, restructurarea instituțională – au fost amânate. O reformă digitală cu o structură de decizie fragmentată este un proiect eșuat de la început. Strategia și viziunea națională, o singură entitate responsabilă de transformarea digitală și standardele de bază există marginal în documente, dar lipsesc în fapt. Ce credem Digitalizarea se face de sus în jos, dintr-un singur loc, cu standarde obligatorii și livrare rapidă. Serviciile se construiesc în jurul cetățeanului, nu al instituției; statul nu mai cere niciodată un document pe care îl deține deja; infrastructura critică rămâne a statului; banii urmează performanța digitală, nu invers. Statul digital și economia digitală se susțin reciproc: un stat care cumpără standardizat și deschis către inovare este primul client al industriei românești de tehnologie. Transformarea digitală nu este despre tehnologie, ci prin tehnologie: tehnologia definește cum, nu ce. Ea înseamnă schimbarea structurii de putere a guvernului, schimbarea culturii lui și rostirea adevărului în fața puterii politice; de aceea a fost amânată. Guvernele trebuie să treacă de la „a face” digital la „a fi” digital. Livrarea este cea mai bună strategie. Nu există un mod mai bun de a răspunde criticilor și rezistenței la schimbare și de a construi încredere cu cetățenii și cu decidenții politici decât livrând, și livrând repede. Măsurile Un singur centru de decizie pentru transformarea digitală a statului, prin reorganizarea ADR și a altor instituții cu responsabilități tangențiale în digitalizare, cu atribuții formale și obligatorii asupra tuturor proiectelor digitale din administrația centrală și ca sursă de standarde și soluții pentru cea locală, în subordinea Prim-Ministrului; excepție doar pentru apărare și zonele sensibile din ordine publică.

C u m s e p u n e î n a p l i c a r e act normativ de organizare, cu aviz de conformitate oferit de centrul de decizie asupra oricărui proiect digital din administrația centrală, dreptul de a opri finanțarea proiectelor neconforme și preluarea etapizată a portofoliului în derulare; apărarea și zonele sensibile din ordine publică păstrează soluții dedicate, pe standarde comune. I n d i c a t o r toate proiectele digitale ale administrației centrale, indiferent de sursa de finanțare, trec prin centrul unic; portofoliu unic publicat, cu stadiul fiecărui proiect. Primul pas este consolidarea transformării digitale, de la proiectare la implementare, într-un singur loc, cu capacitate instituțională și prerogative legale de partea unei singure entități care controlează întregul proces, în fiecare parte a guvernului. Apărarea și alte zone sensibile din Ministerul de Interne au nevoie de soluții dedicate și separate. Un document formal care acordă echipei digitale autoritatea este condiția de bază. Un Chief Digital Government Officer național, profesionist apolitic cu experiență în industrie, cu mandat și pârghii legale de implementare; echipă cu regim de remunerare competitiv cu piața privată. C u m s e p u n e î n a p l i c a r e selecție competitivă cu comisie mixtă (administrație, industrie, mediu academic), mandat multianual cu obiective publice, regim de remunerare distinct, prevăzut prin lege, pentru echipa tehnică a centrului. I n d i c a t o r echipă completă în funcțiune; rata de retenție a specialiștilor peste 80% pe an. Numele funcției contează mai puțin decât existența ei și a pârghiilor de a produce schimbarea. Un profesionist apolitic și respectat din sectorul privat este cea mai bună cale de a susține caracterul apolitic al procesului. Oamenii foarte specializați au nevoie de un model de stimulente comparabil cu ofertele private; altfel va exista talent pentru primul impuls, dar nu pentru un proiect-maraton. O singură strategie națională de transformare digitală, cu jaloane și termene, care leagă politicile deja adoptate (cloud guvernamental, interoperabilitate) și coboară cu propuneri de soluții standard (arhitectură sau schemă logică de sistem pentru diferitele nevoi: site-uri, aplicații software în administrația publică etc.) până la ultima primărie și agenție; digitalizarea declarată prioritate națională apolitică, care nu se renegociază la fiecare schimbare de guvern; centrul unic este punctul unic de raportare națională către Comisia Europeană pentru foaia de parcurs Digital Decade și consultă structurat și periodic mediul privat. C u m s e p u n e î n a p l i c a r e strategie adoptată prin lege și asumată ca prioritate națională apolitică; consiliu consultativ cu mediul privat, cu întâlniri trimestriale și agendă publică. I n d i c a t o r strategie adoptată și raportată; jaloanele Digital Decade urmărite public, cu stadiu semestrial. „Mintea” digitală centrală trebuie să dezvolte o strategie națională care conectează părțile orizontale și verticale ale guvernului pe norme tehnice și sisteme standard, până la cel mai de jos nivel și la cea mai îndepărtată agenție. Conducerea politică trebuie să transforme reforma digitală într-un subiect apolitic și să urmeze consecvent strategia, indiferent de schimbările politice. Standardizare obligatorie: norme tehnice comune și module reutilizabile pentru toate componentele digitale ale statului; nicio achiziție publică de soluții digitale care nu respectă standardele naționale nu mai primește finanțare, din bugetul național sau european; standardul privește arhitectura, interoperabilitatea și datele, iar procedura devine mai flexibilă: mecanisme fast-track pentru testarea și adoptarea soluțiilor inovatoare și creșterea ponderii achizițiilor publice inovatoare de la circa 5% la media europeană de 9%. C u m s e p u n e î n a p l i c a r e catalog public de standarde și module; conformitatea ca cerință în ghidurile de finanțare și în documentațiile de atribuire; proceduri de achiziție inovatoare și parteneriat pentru inovare, cu ghid pentru autoritățile contractante.

I n d i c a t o r ponderea achizițiilor publice inovatoare crește de la circa 5% la 9%; zero proiecte finanțate în afara standardelor. Lipsa unor prevederi tehnice de bază va adânci fragmentarea. Standardele trebuie să facă parte dintr-o politică formală, cu consecințe în procedurile de achiziție publică: este singura cale de a implementa platforme comparabile și interoperabile la toate nivelurile guvernului. Cloud-ul guvernamental și centrele de date ca infrastructură națională deținută de stat, cu interoperabilitate reală între registrele de bază, securitate cibernetică și protecția datelor ca argument de încredere pentru cetățeni. C u m s e p u n e î n a p l i c a r e obligația legală a ministerelor de a migra aplicațiile și bazele de date în cloud-ul guvernamental și de a le rescrie ca să respecte standardul impus pentru funcționare în cloud și interoperabilitate, cu calendar și excepții motivate; audit de securitate anual, cu rezultate publicate în sinteză. I n d i c a t o r minimum 100 de aplicații și registre centrale migrate într-un an; toate registrele de bază interconectate prin platforma națională de interoperabilitate. România are un început foarte bun: cloud-ul guvernamental și centrele de date, vitale pentru interoperabilitate, securitate cibernetică și protecția datelor. Guvernul trebuie să ofere cetățenilor argumente convingătoare, iar a deține infrastructura este una dintre căi; cealaltă este utilizarea ei pentru a nu le mai cere acestora ceea ce statul deține deja într-un colț sau altul al bazelor de date. Foaie de parcurs pentru digitalizarea administrației locale, care livrează 80% din serviciile publice și cele opt „evenimente de viață” după care Europa măsoară e-guvernarea: soluții standard furnizate de la centru, nu dezvoltate separat de fiecare primărie. C u m s e p u n e î n a p l i c a r e platformă unică de tip serviciu, dezvoltată și găzduită central, furnizată gratuit unităților administrativ-teritoriale, cu asistență la implementare; foaie de parcurs pe evenimente de viață, cu termene. I n d i c a t o r 1.000 de primării integrate pe soluția standard ca etapă intermediară; cele opt evenimente de viață operaționale complet până la finalul mandatului. Toate „evenimentele de viață” după care este măsurată e-guvernarea depind de servicii care țin, prin lege, de administrația locală – și totuși transformarea trebuie să se facă de sus în jos: standardizarea și scara dau sens investițiilor și oferă primăriilor soluții naționale. Implementarea rapidă a proiectelor de fundament (identitatea digitală – e-ID și platforma fiscală). Introducerea prin lege a principiilor „digital by default” și „once only” (o singură dată) – statul nu mai are voie să ceară cetățeanului sau antreprenorului un document pe care o altă instituție îl deține deja. C u m s e p u n e î n a p l i c a r e modificarea legislației pentru a interzice solicitarea documentelor deținute de stat; obligația instituțiilor de a le obține direct prin platforma de interoperabilitate. I n d i c a t o r lista documentelor pe care statul nu le mai cere, publicată și extinsă anual; e-ID și platforma fiscală în exploatare. Prioritatea fundamentală rămâne o experiență integrată, de la un capăt la altul, construită în jurul utilizatorului, accesibilă oriunde, oricând și de pe orice dispozitiv. Servicii construite pe experiența utilizatorului: punct unic digital de interacțiune cu statul, portofel digital, 50% din serviciile publice complet online și 5 milioane de români cu identitate digitală până în 2028. C u m s e p u n e î n a p l i c a r e proiectare pe experiența utilizatorului, cu testare cu cetățeni înainte de lansare; integrarea serviciilor în ordinea frecvenței de utilizare. I n d i c a t o r 50% din nevoi pot fi 10% din servicii, se vor prioritiza cele care au adresabilitatea cea mai mare. Serviciile publice complet online și 5 milioane de români cu identitate digitală până în 2028.

De cele mai multe ori nimeni nu deține experiența utilizatorului de la un capăt la altul: instituții diferite dețin părți diferite ale ei. Soluția este instituționalizarea unei culturi a experienței utilizatorului. Alfabetizare digitală pentru administrație și cetățeni: competențe digitale minime certificate pentru funcționari, cu stimulente, și programe pentru vârstnici și persoanele cu competențe reduse, în parteneriat cu bibliotecile, Poșta și ONG-urile. C u m s e p u n e î n a p l i c a r e cursuri și certificare pentru funcționari, cu recunoaștere în carieră; rețea națională de „mentori digitali” în teritoriu, în parteneriat cu bibliotecile, Poșta și organizațiile neguvernamentale; STEM ca direcție transversală în educație. Capacitatea instituțională este fragilă. Construirea ei privește nu doar echipa care conduce reforma, ci și capacitatea din interiorul guvernului și a cetățenilor, prin programe de alfabetizare digitală. Inteligența artificială în stat, auxiliară și sub control uman: automatizarea proceselor interne, analiză de risc în ANAF, asistență în justiție și sănătate, cu registrul aplicațiilor publice și reguli de utilizare aliniate legislației europene; sandbox de reglementare pentru inteligența artificială, prevăzut de AI Act, operațional în parteneriat cu mediul privat. C u m s e p u n e î n a p l i c a r e registrul public al aplicațiilor de inteligență artificială din administrație; ghid de utilizare responsabilă; sandbox operat de centrul unic împreună cu autoritatea competentă pentru AI Act și cu industria. I n d i c a t o r registrul publicat și actualizat; sandbox operațional, cu primele proiecte testate. Uniunea Europeană a adoptat AI Act mai repede decât orice altă regiune a lumii. Securitatea cibernetică asigură că instrumentele digitale nu distorsionează lumea reală. Scor public de digitalizare pentru fiecare instituție, raport anual independent și „bugetare pe performanță digitală”: o parte din finanțare se leagă de scorul obținut. C u m s e p u n e î n a p l i c a r e audit anual obligatoriu, independent, după o grilă de tip DESI instituțional; publicarea rezultatelor într-un tablou de bord unic; bugetare pe performanță digitală în legea bugetului. I n d i c a t o r toate ministerele și agențiile evaluate anual; tabloul de bord public. Rezultatele tangibile sunt combustibilul reformei: respectarea angajamentelor construiește credibilitatea, condiție pentru a cere pârghii și resurse de la nivelul politic. Statul digital și economia digitală Măsurile de mai sus privesc statul. Programul le leagă de angajamentele din capitolele economice, fără facilități fiscale noi și fără poveri suplimentare pentru companii: achiziții publice inovatoare, cu țintă de 9% și mecanisme fast-track; subvenția la angajare pentru absolvenții de studii tehnice încadrați ca juniori în industria IT, prin instrumentele existente, cu ținta de 5.000 de juniori pe an până în 2030; capital de risc și co-investiție prin Banca de Investiții și Dezvoltare, cu prioritate pentru tehnologie; instrumente pentru întreg ciclul de inovare și sectorul IT ca prioritate a strategiei de export; o poziție favorabilă României în viitorul Fond European pentru Competitivitate, pentru ca finanțarea digitalizării să rămână predictibilă după închiderea PNRR. Ce nu promitem Nu promitem o aplicație pentru fiecare instituție. Promitem un singur punct de acces și documente pe care nu le mai cereți de două ori. Nu promitem facilități fiscale noi pentru un sector sau altul. Promitem un stat care cumpără corect, standardizat și deschis către soluțiile românești.

Nu promitem termene stabilite de fiecare minister pentru sine. Calendarul transformării digitale se stabilește și se urmărește de la centrul Guvernului. Transformarea digitală înseamnă schimbarea structurii de putere a guvernului, schimbarea culturii guvernului și rostirea adevărului în fața puterii politice. Dacă ar fi de enumerat cele mai grele trei lucruri de făcut într-un guvern, transformarea digitală ar fi între ele. Schimbările de guverne afectează ritmul transformării digitale – nu pentru că noii lideri politici nu ar vrea servicii publice digitale, ci pentru că nu înțeleg pe deplin profunzimea procesului și, uneori, nu pot face față presiunii sau nu vor să schimbe structura de putere a guvernului. Principalele motive pentru care digitalizarea rămâne o realitate îndepărtată sunt că puțini lideri înțeleg profunzimea schimbării, că birocrația nu acceptă ușor mutarea puterii și că digitalul poate scoate la suprafață eșecurile guvernului din ultimele decenii. Digitalizarea este descentralizare, iar aceasta se poate produce chiar și între ministere.