Ministerul Finanțelor

Ministerul Finanțelor Capitolul 3 · Stimularea economiei și a muncii · Capitolul 6 · Consolidarea veniturilor și combaterea evaziunii · Capitolul 7 · Finanțe publice echilibrate, stat corect cu contribuabilii · Capitolul 4 · Ajutoare de stat și campioni regionali · Capitolul 9 · Analiza și prioritizarea proiectelor de investiții

M I N I S T E R U L F I N A N Ț E L O R · C A P I T O L S E C T O R I A L Finanțe publice, fiscalitate și economie 03 VIZIUNE ȘI OBIECTIVE: Guvernul PNL–USR–UDMR condus de Siegfried Mureșan continuă corecția fiscală fără poveri noi pentru contribuabilii corecți, coboară deficitul sub 3% din PIB până în 2030 și stimulează creșterea economică prin sprijinirea mediului de afaceri Deficitul scade pe traiectoria asumată cu Comisia Europeană: prin cheltuieli mai puține și mai bine țintite, colectare mai bună, bugete construite pe rezultate și fonduri europene care înlocuiesc împrumuturile. Maximizăm utilizarea fondurilor europene și finanțăm prin ele prioritățile naționale. Spațiul fiscal rămâne același și este compatibil cu traiectoria de ajustare, se schimbă doar sursa din care îl acoperim: întâi fonduri europene, apoi veniturile proprii și, la final, împrumuturi ieftine și pe termen lung, care optimizează costul datoriei publice. Scopul este o economie mai competitivă, costuri de finanțare mai mici și o consolidare care nu alimentează inflația printr-un stimul fiscal. România a parcurs în ultimul an cea mai amplă corecție fiscală din Uniunea Europeană: deficitul a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025, iar în primele șapte luni din 2026 la 2,34% din PIB, față de 3,99% cu un an înainte. Ratingul a rămas în categoria investițională, iar fondurile europene nu au fost suspendate. Ajustarea nu este încheiată: datoria a depășit 60% din PIB, dobânzile se apropie de 3% din PIB, iar în 2027 dispar granturile din PNRR. Principiul responsabilității fiscale este asumat de toate partidele care formează Guvernul. Partidele care susțin Guvernul își asumă prin acest program reguli care depășesc ciclul bugetar anual: deficit sub 3% din PIB în termenul din cadrul fiscal european, respectarea traiectoriei cheltuielilor nete, stabilizarea și apoi reducerea datoriei publice, protejarea spațiului fiscal pentru investiții, apărare, educație și sănătate și, mai ales, predictibilitatea cheltuielilor rigide — personal și asistență socială, inclusiv pensii — a căror pondere cumulată în PIB se stabilizează și scade gradual până în 2031. Salariile publice și prestațiile sociale evoluează după mecanisme obiective, corelate cu productivitatea, cu performanța economiei și cu dinamica veniturilor, iar fiecare inițiativă cu impact bugetar semnificativ este însoțită de evaluare pe cel puțin patru ani, de surse de finanțare și de măsuri compensatorii. Ministerul Finanțelor aplică aceste reguli în construcția bugetară și prezintă public, de două ori pe an, evoluția deficitului, a datoriei și a cheltuielilor nete, stadiul reformelor, execuția investițiilor și absorbția fondurilor europene. Obiectivul depășește însă cifrele bugetare: o societate care atrage capital, nu îl consumă. România se adaptează schimbărilor demografice prin reforme structurale întemeiate pe eficiență, inovare și dezvoltarea de competențe specifice, începând cu educația. Fiecare leu public trebuie să crească capacitatea economiei de a produce, iar fiecare reformă trebuie să lase în urmă o instituție mai eficientă, o competență în plus sau o investiție care se susține singură. Direcția este aceeași în toate: consolidare credibilă cu deficit sub 3% din PIB în 2030 - oprim în sfârșit rostogolirea datoriilor României către generațiile următoare; predictibilitate fiscală; bugete construite pe rezultate; muncă și investiții private stimulate; fonduri europene și capital privat în locul împrumuturilor. Veniturile bugetare cresc prin lărgirea bazei impozabile, prin revizuirea facilităților și a regimurilor preferențiale și prin conformare mai bună; principiul cotei unice se menține, ca reper de simplitate și predictibilitate a sistemului fiscal. Nicio

cheltuială permanentă nu se aprobă fără sursă permanentă, iar câștigurile consolidării se întorc la cetățeni prin coborârea deficitului sub 3% din PIB. Scăderea țintei de deficit nu este negociabilă, iar guvernul își asumă cu toată responsabilitatea măsurile care aduc bunăstare românilor pe termen lung. Ce am realizat în ultimul an? În iunie 2025, România avea cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, perspectivă negativă de rating la toate cele trei mari agenții și riscul suspendării fondurilor europene. Un an mai târziu, deficitul scade accelerat, fondurile europene nu au fost blocate, iar ratingul de țară a rămas la nivel investițional. Guvernul condus de Ilie Bolojan a spus adevărul despre starea finanțelor publice și a ales deciziile corecte în locul celor comode. Rezultatele principale: – Cea mai amplă corecție fiscală din UE. Deficitul a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025 (metodologie europeană, ESA). Deficitul cash a fost de 7,65% din PIB (146 mld lei), sub ținta de 8,4% asumată pentru 2025. – Deficitul continuă să scadă în 2026. În ianuarie 2026, bugetul a înregistrat primul excedent lunar din ultimii șapte ani. După șapte luni, deficitul este de 2,34% din PIB, față de 3,99% în aceeași perioadă din 2025, adică cu 28,4 mld lei mai mic. – Fondurile europene au fost protejate. Comisia Europeană a constatat în noiembrie 2025 și din nou în iunie 2026 că România a luat măsuri eficiente. Procedura de deficit excesiv a fost pusă în așteptare, fără suspendarea fondurilor. – Ratingul de țară a fost menținut. Fitch și Moody's au reconfirmat în 2026 ratingul României la nivel investițional. – Statul a început să cheltuiască mai puțin. Cheltuielile de personal au scăzut cu 4,1 mld lei (−4,1%) în primele șapte luni din 2026, iar cheltuielile totale au coborât de la 23,3% la 22,4% din PIB. Reforma administrației publice (OUG nr. 7/2026) reduce cu aproximativ 45.600 numărul de posturi, cu economii estimate de peste 1,6 mld lei în 2026 și peste 3 mld lei în 2027. – Pensiile speciale ale magistraților au fost reformate. Legea nr. 24/2026, validată de Curtea Constituțională, crește treptat vârsta de pensionare la 65 de ani și plafonează pensia la 70% din ultimul venit net. – Investiții publice record. În 2025, investițiile publice au atins 138,2 mld lei (7,2% din PIB), cel mai ridicat nivel de după 1989, din care 78,6 mld lei din fonduri europene. În primele șapte luni din 2026, investițiile au crescut cu încă 24%, la 76,5 mld lei. – PNRR și SAFE. România a încasat aproape 13 mld euro din PNRR, iar plățile pentru proiectele finanțate din granturi s-au dublat în 2026. Acordul SAFE, de 16,68 mld euro pentru apărare și infrastructură strategică, a fost semnat și ratificat (Legea nr. 167/2026); prefinanțarea de 2,5 mld euro a fost încasată în august 2026. – Relansare economică. OUG nr. 8/2026 a creat scheme de ajutor de stat de aproximativ 5 mld euro până în 2032, pentru producție locală, materii prime critice, cercetare-dezvoltare, industria de apărare și convergență regională. Primele două scheme, de câte 5,31 mld lei, au fost aprobate în iunie și august 2026: producția locală și TechUp România, pentru tehnologii avansate. – Semnale clare pentru investitori. Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) a fost redus la 0,5% în 2026 și se elimină de la 1 ianuarie 2027 (OUG nr. 89/2025). Comisia Europeană a aprobat în anul 2026 majorarea capitalului Băncii de Investiții și Dezvoltare cu încă 250 milioane euro. – Pas înainte pentru piața de capital. Românii pot deduce până la 400 de euro pe an investiți în acțiuni, obligațiuni și ETF-uri, iar companiile care se listează primesc o deducere suplimentară de

50% a costurilor de listare. Capitalizarea Bursei de Valori București a depășit pentru prima dată 100 mld euro în 2025. Aceste rezultate au avut un cost: taxe mai mari și o economie care a încetinit. Programul de față are un singur scop: ca sacrificiile făcute de români să se transforme în stabilitate, dobânzi mai mici și creștere economică, nu să fie irosite. Principiile unei politici fiscale liberale Banii publici sunt banii contribuabililor, așa că statul trebuie să cheltuiască mai puțin și mai bine înainte de a cere mai mult. Opt principii ghidează deciziile Ministerului Finanțelor în acest mandat: – Consolidare prin reducerea cheltuielilor. Ajustarea rămasă se face prin reducerea cheltuielilor curente, a risipei și a evaziunii, nu prin poveri noi pentru contribuabilii corecți. – Cota unică rămâne. Impozitul pe venit și impozitul pe profit nu se modifică pe durata mandatului. – Predictibilitate fiscală. Fără modificări fiscale surpriză; măsurile temporare rămân temporare. – Nicio cheltuială permanentă fără sursă permanentă. Orice majorare permanentă de cheltuieli vine cu o sursă permanentă de finanțare sau cu economii echivalente. – Banii publici urmează performanța. Fiecare program public are obiective măsurabile, evaluare și termen de expirare. Programele fără rezultate se închid. – Capitalul privat înaintea banului public. Unde piața poate finanța, statul garantează, co- investește sau facilitează; nu înlocuiește inițiativa privată. – Contribuabilul corect este partener. Prevenție înainte de sancțiune pentru cei de bună-credință, toleranță zero pentru frauda organizată. Statul respectă aceleași termene pe care le impune contribuabililor. – Câștigurile consolidării se întorc la cetățeni. După ce deficitul coboară sub 3% din PIB, spațiul fiscal eliberat merge prioritar spre reducerea taxării muncii, nu spre cheltuieli curente noi. Traiectoria convenită cu Uniunea Europeană și obiectivul consolidării fiscale sunt ancora care face ca disciplina fiscală să nu depindă de calendarul electoral. 1. Stadiul în care ne aflăm Dacă ținta pe 2026 este atinsă, România va fi parcurs peste jumătate din drumul de la un deficit de 9,3% la unul sub 3% din PIB. Intrăm însă în 2027 dintr-o poziție fragilă: economie în stagnare, datorie peste 60% din PIB, dobânzi în creștere și rating cu perspectivă negativă. Execuția bugetară la 31 iulie 2026 Indicator (ianuarie–iulie) · 2025 · 2026 · Variație Venituri totale (mld lei) · 370,8 · 412,3 · +11,2% Cheltuieli totale (mld lei) · 447,2 · 460,4 · +2,9% Deficit (mld lei) · 76,4 · 48,1 · −28,4 mld lei Deficit (% din PIB) · 3,99 · 2,34 · −1,65 pp Cheltuieli de personal (mld lei) · 99,7 · 95,7 · −4,1% Asistență socială (mld lei) · 147,5 · 146,6 · −0,6% Dobânzi (mld lei) · 31,7 · 40,1 · +26,5% Investiții (mld lei) · 61,7 · 76,5 · +24,0% Veniturile cresc mai ales din TVA (+26,5%), ca efect al noilor cote, și din fondurile europene (+30,3%). Cheltuielile de personal scad în termeni nominali, iar asistența socială este stabilizată. Presiunea vine din dobânzi (+8,4 mld lei) și din bunuri și servicii (+11,2%), mai ales în sănătate.

Vulnerabilitățile de care ținem cont – Economia stagnează. PIB-ul a scăzut cu 0,7% în primul semestru din 2026, iar consumul gospodăriilor cu 2,5%. Investițiile au crescut cu 10,9%, susținute de fondurile europene. – Datoria publică a trecut de 60% din PIB (60,1% la finalul primului trimestru din 2026). Cât timp rămâne peste acest prag, Legea responsabilității fiscal-bugetare interzice măsurile care cresc cheltuielile totale de personal sau de asistență socială. – Costul datoriei crește. Dobânzile vor ajunge la aproape 3% din PIB în 2026, bani care nu mai merg în investiții, educație sau sănătate. – Deficitele gemene persistă. Deficitul de cont curent a fost de 30,1 mld euro în 2025 (circa 7,9% din PIB). Investițiile străine directe au scăzut la 1,1 mld euro în primele șapte luni din 2026, de la 4,9 mld euro cu un an înainte. Concluzia este simplă: consolidarea trebuie continuată, dar cu accent pe creștere economică. Fără creștere, nicio țintă de deficit nu este sustenabilă; fără disciplină fiscală, nicio creștere nu este durabilă. 2. Cadrul macroeconomic Construim bugetele pe prognoze prudente: 2026 este un an de ajustare, iar creșterea economică revine peste 2% din 2027, cu inflația în scădere spre ținta BNR. Prognoza CNSP Indicator · 2025 (realizat) · 2026 · 2027 · 2028 · 2029 Creșterea reală a PIB (%) · 0,7 · 0,1 · 2,2 · 2,4 · 2,1 PIB nominal (mld lei) · 1.916,4 · 2.056,0 · 2.201,0 · 2.342,9 · 2.483,2 Surse: INS pentru 2025; pentru 2026–2029. – Inflație. Inflația a coborât la 6,17% în august 2026, de la 10,9% în mai, pe măsură ce efectele majorării TVA și ale eliminării plafonării prețurilor la energie ies din calcul. BNR estimează 6,1% la finalul lui 2026 și 3,4% la finalul lui 2027. O consolidare fiscală credibilă este condiția ca dobânda de politică monetară, de 6,50%, să poată scădea. – Echilibru extern. Deficitul de cont curent rămâne principala vulnerabilitate externă (circa 6,7% din PIB în 2026, potrivit CNSP). Îl reducem prin scăderea deficitului bugetar și prin sprijinirea producției locale a bunurilor pe care astăzi le importăm. 3. Bugetul 2026 și bugetele 2027–2028 Ne asumăm închiderea anului 2026 la un deficit de 6,2% din PIB (cash) și 6,0% (ESA) și adoptarea bugetului pe 2027 înainte de 31 decembrie 2026, în limitele convenite cu Uniunea Europeană. După 2028, deficitul coboară la 3,2% din PIB în 2029 și sub 3% în 2030, termenul-limită din procedura de deficit excesiv. Datoria se stabilizează sub 64% din PIB și intră pe o traiectorie descendentă în 2030–2031. 3.1 Bugetul 2026: închidem anul în țintă Legea bugetului de stat pe 2026 (Legea nr. 43/2026) a fost construită pe o creștere de 1% și un PIB nominal de 2.045 mld lei. Creșterea reală va fi mai mică, dar execuția la șapte luni arată că ținta de circa 127 mld lei poate fi atinsă. Condiția este o disciplină strictă în ultimul trimestru, când se concentrează plățile.

– Rectificare bugetară - în primele 30 de zile de la învestire și înainte de termenul legal de 30 noiembrie. Nevoile reale, în special din sănătate și din cofinanțarea proiectelor europene, se acoperă prin realocări, nu prin deficit suplimentar. – Control strict al angajamentelor. Nicio cheltuială nouă neprevăzută în buget. Achizițiile care nu sunt urgente se amână, iar creditele neutilizate se realocă de la ordonatorii care nu execută. – Maximizarea absorbției fondurilor europene. Proiectele PNRR și cele din politica de coeziune aflate aproape de finalizare au prioritate la plată. 3.2 Bugetul 2027: consolidare fără șocuri Bugetul pe 2027 este cel mai dificil din acest ciclu. Granturile PNRR dispar, dobânzile rămân ridicate, iar legea salarizării, indexarea pensiilor și eliminarea IMCA trebuie să încapă în aceeași ecuație. – Calendar fix. Proiectul bugetului și Strategia fiscal-bugetară 2027–2029 se publică și sunt adoptate de Guvern cel mai târziu în cursul lunii decembrie și votat de Parlament până la 31 decembrie. – Țintă de deficit pe traiectoria convenită cu Comisia Europeană. Strategia fiscal-bugetară aprobată de către Parlament din martie 2026 prevede 5,2% din PIB (ESA), iar estimările de lucru indică un deficit cash de aproximativ 110 mld lei. Ținta finală se fixează pe baza prognozei de toamnă, fără a depăși plafonul de cheltuieli. – Plafon de cheltuieli. Cheltuielile nete cresc cu cel mult 4,6% în 2027, conform Recomandării Consiliului UE. – Cheltuielile de funcționare ale statului, fără cele finanțate din fonduri europene, nu cresc ca pondere în PIB. – Cheltuielile de personal urmează traiectoria Strategiei fiscal-bugetare: de la 9,4% din PIB în 2024 la 7,9% în 2031. Legea salarizării unitare se aplică numai în acest plafon; orice impact suplimentar se compensează integral prin reducerea altor cheltuieli curente. – Asistența socială rămâne sub plafonul de 12,2% din PIB. Indexarea pensiilor păstrează puterea de cumpărare a celor cu pensii mici și este conformă cu strategia fiscal-bugetară, cu impactul calculat de Ministerul Muncii și validat de Ministerul Finanțelor înaintea bugetului. Niciun alt drept social nu se indexează peste creșterea PIB nominal. – IMCA se elimină de la 1 ianuarie 2027, cu impactul inclus în buget și fără nicio prorogare. – SAFE. Bugetul asigură creditele pentru avansuri și pentru infrastructura cu utilizare duală din Moldova, inclusiv coridoarele Pașcani–Siret și Târgu Mureș–Iași–Ungheni. 3.3 Prioritizarea investițiilor publice în perioada 2026-2028 Până la 31 noiembrie 2026, Guvernul aprobă un mecanism de prioritizare pentru proiectele finanțate din bugetul de stat și pentru programele naționale destinate autorităților locale. Grila are patru criterii: sursa de finanțare, maturitatea și gradul de execuție, impactul economic și social, capacitatea bugetară din 2027. Ordinea priorităților: – cofinanțarea proiectelor cu fonduri europene; – proiectele strategice de infrastructură din transport, energie și sănătate; – proiectele locale cu impact regional sau social ridicat, aflate în stadii avansate de execuție; – proiectele PNRR și din alte fonduri europene care trebuie finalizate la termen.

La programele naționale pentru autoritățile locale (Anghel Saligny, PNDL), banii din 2027 merg la proiectele aproape de finalizare și la localitățile mici, pe criterii obiective de nevoie. Nu se semnează contracte noi fără finanțare asigurată. 3.4 Finanțarea deficitului și datoria publică Obiectivul principal este revenirea la perspectiva stabilă a ratingului în cel mult 12 luni. Aceasta reduce costul finanțării nu doar pentru stat, ci și pentru autoritățile locale, bănci și companii. – Strategia de administrare a datoriei: costuri minime pe termen mediu și lung, riscuri limitate și o piață internă a titlurilor de stat mai adâncă. – Mai multă finanțare în lei, pe măsură ce deficitul scade, pentru a reduce riscul valutar. Finanțare netă echilibrată între sursele interne și externe, bază de investitori diversificată și instrumente derivate de acoperire a riscurilor. – Titluri de stat pentru populație. Programele Tezaur și Fidelis continuă; românii au investit peste 75 mld lei în titluri de stat. – Obligațiuni verzi emise în baza cadrului suveran, cu raport public de impact. – Surse ieftine și pe termen lung: componenta de împrumut a PNRR, SAFE (45 de ani, cu 10 ani de grație), BEI, Banca Mondială și alte instituții financiare internaționale. Plasamentele private se folosesc doar dacă au costuri cel mult egale cu cele ale euroobligațiunilor. – Rezervă de lichiditate în valută care acoperă până la patru luni din necesarul brut de finanțare. – Dobânzile sunt estimate la aproximativ 3% din PIB în 2026 și 2027, iar livrarea consolidării fiscale trebuie să conducă la scăderea acestora ca pondere în PIB. 3.5 Transparență bugetară – Execuția bugetară este explicată lunar pe înțelesul cetățenilor: ce programe funcționează, unde sunt întârzieri și ce riscuri apar. – Creștem transparența investițiilor publice și se creează un registru public al programelor finanțate de la bugetul de stat, care arată obiectivele, beneficiarii, alocările, indicatorii și rezultatele fiecărui program. – Se realizează un raport anual privind riscurile fiscale, care acoperă garanțiile de stat, companiile de stat, litigiile și contractele de parteneriat public-privat. – Măsuri fiscal-bugetare În perioada 2027–2028 efortul consolidării vine în principal din cheltuieli. Veniturile cresc prin lărgirea bazei impozabile, revizuirea facilităților și conformare mai bună; principiul cotei unice se menține. 2027 este anul-test al consolidării. Granturile din PNRR se opresc, dobânzile se apropie de 3% din PIB, iar deficitul trebuie adus sub 3% din PIB în termenul convenit în cadrul fiscal european. Ajustarea din 2025– 2026 a funcționat — deficitul a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025 și la 2,34% în primele șapte luni din 2026, față de 3,99% cu un an înainte, iar Comisia Europeană a constatat în iunie 2026 că România a întreprins acțiuni eficace — dar nu este încheiată. Construcția pe 2027 se calibrează după execuția anului 2026, după prognoza macroeconomică actualizată și după ratele maxime de creștere a cheltuielilor nete recomandate de Consiliu. Ajustarea structurală se sprijină pe cheltuieli, iar pe venituri accentul cade pe lărgirea bazei și pe conformare. Câștigurile din colectare se includ prudent în proiecții — un plus de conformare peste așteptări este rezervă, nu ipoteză

de construcție bugetară. Măsurile vor avea în vedere pentru credibilitatea procesului de consolidare fiscală aspecte ce țin de: a) Indexarea prudentă a pensiilor b) Prioritizarea investițiilor finanțate din surse naționale c) Eficientizarea administrației centrale și locale și optimizarea transferurilor către autoritățile publice locale d) Reforma impozitării proprietății e) Accize adaptate realităților de azi, cu calendar predictibil și bază lărgită Direcții pe termen mediu Dincolo de măsurile imediate pe 2027, sustenabilitatea bazei de venituri și reducerea presiunilor de cheltuieli se lucrează pe următoarele direcții, fiecare cu evaluare de impact înainte de orice decizie. – Finanțarea sistemului de sănătate. Se revizuiește echilibrul dintre contribuții, resursele disponibile și angajamentele de cheltuieli, pentru un cadru de finanțare predictibil și sustenabil. – Arhitectura sistemului fiscal-bugetar. Ministerul analizează rolul deducerilor și al facilităților, cu obiectivul de a crește eficiența și echitatea sistemului. – Revizuirea cheltuielilor fiscale. Facilitățile, scutirile și regimurile preferențiale se inventariază public, se evaluează după rezultatele obținute, astfel încât facilitățile să aibă termene de expirare și evaluare obligatorie înainte de prelungire. 4.1 Venituri și creșterea colectării – Cota unică și impozitul pe profit rămân neschimbate. – IMCA dispare de la 1 ianuarie 2027, conform OUG nr. 89/2025. Guvernul nu va promova niciun act care să amâne, să suspende sau să modifice eliminarea lui. – Reducerea decalajului de TVA, prima sursă de venituri. România pierde circa 30% din TVA potențială, cel mai mare decalaj din UE, adică aproximativ 9,2 mld euro pe an. – Baza de impozitare protejată. Combatem transferul artificial de profit prin cheltuieli intra-grup nejustificate, cu reguli de prețuri de transfer aliniate la standardele OCDE și UE. – Rambursări rapide de TVA pentru contribuabilii corecți. Rambursările se sistează numai la suspiciuni documentate de fraudă. 4.2 Cheltuieli: un stat mai suplu și mai eficient – Regula cheltuielilor permanente. Nicio cheltuială permanentă nouă fără sursă permanentă de finanțare sau fără economii echivalente. – Legea salarizării - Impactul complet pe 2027–2030 este avizat de Ministerul Finanțelor și este compatibil cu obiectivele fiscal-bugetare. Ierarhie salarială predictibilă, sporuri justificate și plată legată de performanță, strict în plafonul de cheltuieli de personal din strategia fiscal-bugetară și legea plafoanelor.

– Mai puține posturi, mai multă digitalizare. Continuăm reforma administrației: comasăm agențiile cu atribuții suprapuse și ocupăm posturile vacante doar în domeniile prioritare. În administrația centrală se aplică regula „o angajare la două plecări”. – Banii publici urmează performanța. Alocările către instituții, programe și companii de stat depind de indicatori de performanță și de rezultate măsurabile. – Programe cu termen de expirare. Evaluăm impactul programelor naționale, al schemelor de ajutor de stat și al investițiilor multianuale. Programele ineficiente sau redundante cu fondurile europene, BEI ori BERD se restructurează, se comasează sau se închid. Programele noi pornesc doar după o evaluare ex-ante și se reevaluează la trei ani. – Subvenții condiționate pentru companiile de stat. Sprijinul se acordă numai pe bază de indicatori de performanță și plan de restructurare. Excludem cheltuielile fără legătură cu obiectivul: bonusuri nelegate de performanță, autoturisme de lux, beneficii administrative excesive. – Achiziții centralizate pentru bunurile și serviciile standard (energie, IT, autoturisme, consumabile), prin Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate. – Sprijin social țintit. Nicio măsură generalizată fără testarea veniturilor și fără sursă de finanțare. Orice sprijin nou are impact bugetar estimat, durată limitată și verificarea eligibilității. 4.3 Autoritățile locale: descentralizare cu responsabilitate – Transferuri predictibile, stabilite pe formule publice, nu pe criterii politice. – Acces la finanțare pentru proiectele locale: împrumuturi din Trezorerie și credite bancare garantate de stat pentru proiecte de interes local și regional, în limitele de îndatorare prevăzute de lege. – Responsabilitate pentru resursele primite. Alocările sunt corelate cu capacitatea administrativă, execuția efectivă și nevoile reale ale comunităților, iar rezultatele se raportează public. – Coordonarea financiară a programelor regionale cu fonduri europene, împreună cu Agențiile pentru Dezvoltare Regională. 4.4 Responsabilitate fiscal-bugetară – Strategia fiscal-bugetară 2027–2029 include jaloane anuale de reducere a deficitului și ținte pentru ponderea cheltuielilor rigide: personal, asistență socială, dobânzi. – Evaluare de impact publicată pentru orice modificare fiscală, înainte de adoptare. – Arierate reduse. Monitorizare lunară a arieratelor din programele bugetare și din companiile de stat; facturile statului se plătesc în termenul legal. 5. Stimularea economiei și sprijinirea mediului privat Creșterea economică din 2027–2028 trebuie să vină din investiții private și producție locală. Statul intervine doar acolo unde piața nu finanțează singură, cu reguli transparente, competitive și evaluate. 5.1 Pachetul de relansare: de la hârtie la investiții Schemele din OUG nr. 8/2026 au bugete stabilite de 3,95 mld euro, din aproximativ 5 mld euro programați până în 2032, și trebuie să mobilizeze investiții private de peste 5 mld euro. Primele două scheme au fost aprobate în cursul anului 2026; criterii publice, termene fixe de evaluare și plăți la timp. Schema de ajutor de stat · Buget Producția locală a bunurilor importate · 1,05 mld euro (5,31 mld lei)

TechUp România: cercetare-dezvoltare și tehnologii avansate · 1,05 mld euro (5,31 mld lei) Convergență regională, 2027–2032, prin BID · 500 mil. euro Investiții productive în industria națională de apărare · 200 mil. euro Firme noi cu capital românesc, inclusiv din diaspora · 100 mil. euro Fiecare schemă va avea evaluare ex-post a efectelor: locuri de muncă, exporturi și valoare adăugată. La schema pentru producția locală, firmele pot alege între grant și credit fiscal; extindem acest model și la cercetare-dezvoltare. 5.2 Investitori strategici și reindustrializare – Investiții de peste 100 mil. euro. Scheme individuale de ajutor de stat, construite de Ministerul Finanțelor împreună cu autoritățile locale și cu Comisia Europeană. Aceste proiecte aduc furnizori locali, investiții adiacente și multe locuri de muncă. – Parcuri industriale și tehnologice. Lansăm, împreună cu Agențiile pentru Dezvoltare Regională, o schemă cu fonduri europene pentru dezvoltarea lor. Schemele recurente ale Ministerului Finanțelor vor încuraja amplasarea investițiilor productive în aceste parcuri. – Industria de apărare. Firmele românești intră în lanțurile de aprovizionare finanțate prin SAFE, cu sprijinul schemei dedicate investițiilor productive în apărare. – Energie competitivă. Finanțăm investiții în producție, rețele și stocare prin Fondul pentru Modernizare, BID și mecanisme competitive, neutre bugetar pe termen mediu (licitații, contracte pentru diferență). 5.3 Acces la finanțare pentru IMM-uri – Garanția de Portofoliu pentru IMM-uri a BID (plafon de 6,16 mld lei), distribuită prin intermediari care acoperă peste 95% din piață. – Fondul de Participare Regional (circa 233 mil. euro) și Fondul de Participare Tranziție Justă (circa 189 mil. euro), pentru IMM-uri și investiții regionale. – Diaspora Investește Acasă: 100 mil. euro în 2026–2029, prin BID. 5.4 Statul, partener de încredere pentru firme – TVA rambursată la termen, cu reducerea termenelor de întârziere pentru contribuabili. – Compensare între sumele datorate de stat firmei și obligațiile fiscale ale acesteia. – Scoring fiscal pozitiv. Contribuabilii cu istoric bun de conformare primesc rambursări accelerate, mai puține controale și eșalonări simplificate. – Acorduri de preț în avans mai accesibile. Revizuirea tarifelor pentru emiterea sau revizuirea lor pentru mai multă predictibilitate în prețurile de transfer. 6. Administrație fiscală modernă: reforma ANAF și a Vămii ANAF trebuie să colecteze mai mult de la cei care fraudează și să ceară mai puțin celor care plătesc corect. Reforma are termene asumate și un raport public la fiecare șase luni. 6.1 Reorganizarea ANAF și creșterea eficienței administrării fiscale Reorganizarea ANAF are ca scop simplificarea structurii de coordonare, reducerea fragmentării proceselor și utilizarea mai eficientă a resurselor la nivel central, regional și teritorial, principalele direcții de acțiune fiind:

– continuarea demersurilor de reorganizare a activităților de control, colectare și trezorerie, în vederea unei coordonări unitare și reducerii funcționării fragmentate între nivelurile central, regional și teritorial; – continuarea procesului de consolidare a funcțiilor-suport la nivel central și regional, acolo unde această abordare generează eficiență administrativă; – continuarea demersurilor de profesionalizare a funcțiilor de conducere regionale și teritoriale și consolidarea procedurilor competitive de ocupare a acestora; – reducerea utilizării prelungite a exercitării temporare a funcțiilor de conducere vacante; – continuarea demersurilor pentru utilizarea camerelor video portabile de către inspectorii antifraudă și vamali în cadrul anumitor operațiuni de control cu risc fiscal ridicat, cu respectarea garanțiilor legale; – introducerea de indicatori de performanță și a unui sistem de remunerare de tip bonus–malus, până la 31 decembrie 2026, pentru conducerea ANAF și structurile operative. Mecanismul bonus–malus, aplicabil din 2027, conform angajamentelor din PNRR, va implica faptul că bonusurile se vor încasa doar în contextul depășirii planului de încasări, iar penalitățile se vor aplica în raport cu indicatorii de performanță aprobați specifici fiecărei structuri; – consolidarea mecanismelor de integritate aplicabile inspectorilor fiscali/vamali/antifraudă, prin instituirea unor reguli privind conflictele de interese, rotația personalului în zonele sensibile, control intern și sancțiuni. 6.2 Modernizarea SPV și a serviciilor digitale pentru contribuabili – continuarea dezvoltării portalului ANAF și a Spațiului Privat Virtual ca punct principal de interacțiune digitală cu administrația fiscală; – integrarea într-un singur spațiu digital a informațiilor privind declarațiile, obligațiile fiscale, plățile, rambursările, notificările și solicitările contribuabilului; – dezvoltarea unei imagini consolidate a situației fiscale a fiecărui contribuabil, actualizată pe baza informațiilor existente în sistemele ANAF; – introducerea unor mecanisme de notificare privind diferențele sau neconcordanțele identificate automat în datele fiscale; – dezvoltarea unor mecanisme permanente de feedback în portalul ANAF/SPV, pentru identificarea problemelor întâmpinate de contribuabili; – diversificarea instrumentelor digitale prin care ANAF comunică informațiile relevante contribuabililor; – dezvoltarea mecanismelor constante de feedback ale contribuabililor privind interacțiunea cu structurile de asistență ale ANAF. 6.3 Dezvoltarea mecanismelor de analiză de risc și combaterea evaziunii fiscale – consolidarea la nivel central a analizei de risc fiscal, inclusiv a metodologiilor și criteriilor utilizate pentru selectarea contribuabililor și operațiunilor pentru control; – dezvoltarea unei platforme integrate de analiză a datelor fiscale, prin corelarea informațiilor provenite din e-Factura, AMEF, declarațiile fiscale și celelalte baze de date disponibile ANAF; – dezvoltarea continuă a indicatorilor de risc fiscal și utilizarea acestora pentru identificarea tranzacțiilor, contribuabililor și comportamentelor care necesită verificare;

– continuarea demersurilor pentru dezvoltarea unui scor de risc fiscal al contribuabilului, utilizat în prioritizarea activităților de analiză și control; – orientarea controalelor fiscale, operative și inopinate pe baza profilului de risc și a informațiilor disponibile în sistemele ANAF; – extinderea utilizării verificărilor documentare și a analizelor la distanță înaintea declanșării, atunci când este posibil, a unui control fiscal extins; – consolidarea analizei de risc în materia TVA, inclusiv pentru identificarea fraudelor de TVA și a rambursărilor care prezintă indicatori de risc; – dezvoltarea unor analize sectoriale și tematice pentru identificarea mecanismelor de sub- declarare, fraudă și transfer artificial al profitului; – continuarea demersurilor de concentrare a resurselor ANAF asupra evaziunii fiscale cu impact bugetar semnificativ, fraudelor de TVA, rambursărilor nejustificate și operațiunilor de diminuare artificială a bazei de impozitare. – dezvoltarea posibilității de verificare a istoricului tuturor formelor de controale efectuate asupra contribuabilului; – utilizarea informațiilor privind controalele anterioare în procesul de analiză de risc, în vederea reducerii suprapunerilor și a controalelor repetitive. 6.4 Simplificarea declarațiilor și reducerea raportărilor redundante – continuarea demersurilor de extindere a declarațiilor fiscale precompletate, în special pentru obligațiile pentru care ANAF deține deja cea mai mare parte a informațiilor necesare; – preluarea automată în declarații a datelor existente în sistemele ANAF și dezvoltarea mecanismelor automate de validare; – reducerea câmpurilor și informațiilor solicitate contribuabilului atunci când acestea pot fi obținute din alte raportări fiscale; – analizarea și eliminarea graduală a declarațiilor și raportărilor redundante, inclusiv în materia TVA; – continuarea demersurilor pentru reducerea solicitării unor informații deja transmise prin e- Factura, SAF-T, AMEF, declarații fiscale sau alte sisteme digitale. 7. Mobilizarea capitalului privat Fiecare leu public trebuie să atragă mai mulți lei privați. Trecem de la granturi la instrumente financiare: garanții, credite, co-investiții și parteneriate public-private. 7.1 Banca de Investiții și Dezvoltare, instrumentul financiar al statului – Capital consolidat. Comisia Europeană a aprobat, în iunie 2026, majorarea capitalului BID cu 1 mld euro, din care 250 mil. euro din componenta de împrumut a PNRR. Mandatul băncii include acum apărarea, tehnologia înaltă și securitatea cibernetică. – Management profesionist. Până la 31 martie 2027, BID are o conducere selectată competitiv pe patru ani, independentă politic și evaluată pe indicatori de performanță. – Mandate în numele și contul statului (OUG nr. 8/2026): 1 mld lei din bugetul de stat pentru garanții și credite, inclusiv instrumentele preluate de la EximBank și schemele pentru diaspora și competitivitate.

– Produse în derulare: garanții individuale pentru proiecte publice și companii (2,2 mld lei disponibili), creditare directă pentru sectorul public și infrastructură (peste 450 mil. lei în pregătire) și produsele pentru IMM-uri din capitolul 5.3. – Fondul pentru Modernizare: instrumente financiare pentru eficiență energetică, securitate energetică, decarbonizarea industriei, rețele și stocare. – Asistență tehnică pentru IMM-uri, autorități locale și companii de utilități publice, astfel încât proiectele lor să devină bancabile. 7.2 Parteneriate public-private – Facilitatea de pregătire a proiectelor PPP: 25 mil. euro în trei ani pentru studii de fezabilitate, analize cost-beneficiu, evaluări de bancabilitate, structurare financiară și documentații de atribuire. – Portofoliu național de proiecte PPP mature și prioritizate, la nivel central și local, publicat în 2027: sănătate, transport, educație, eficiență energetică, infrastructură urbană și servicii publice locale. – Riscuri alocate corect. Ministerul Finanțelor evaluează impactul fiscal și tratamentul statistic al fiecărui contract, astfel încât parteneriatele să nu devină datorie ascunsă. 7.3 Instituții financiare internaționale și fonduri europene – Cofinanțare, garanții și finanțare combinată (blended finance) cu BEI, BERD, Banca Mondială și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, plus utilizarea InvestEU. – Fondurile de coeziune pentru susținerea mediului privat 2021–2027 se orientează din granturi spre instrumente financiare cu efect de multiplicare. – Ministerul Finanțelor elaborează strategia națională privind dezvoltarea, utilizarea și administrarea instrumentelor financiare finanțate din fonduri publice 8. Piețe de capital 8.1. Accesibilitate și predictibilitate – Dezvoltăm piața de capital ca sursă alternativă de finanțare pentru companiile românești și ca instrument prin care economisirea internă este orientată către investiții în economia reală. O piață de capital dezvoltată finanțează companiile românești mai ieftin și pune economiile românilor la lucru în economia reală. – Susținem listarea companiilor private și dezvoltarea Pieței de Creștere pentru IMM-uri, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene pentru pregătirea companiilor pentru listare și reducerea costurilor administrative asociate accesului pe piața de capital. – Dezvoltăm cadrul prin care fondurile de pensii, fondurile de investiții și alți investitori instituționali pot finanța într-o măsură mai mare companiile, infrastructura și proiectele de dezvoltare din România, cu respectarea cerințelor prudențiale și de diversificare. – Dezvoltăm piața de obligațiuni corporative, fondurile de investiții și alte instrumente de finanțare prin piața de capital, astfel încât companiile românești să aibă alternative reale la creditarea bancară. – dezvoltarea programelor Fidelis și a instrumentelor de economisire și investiții și simplificăm accesul populației la piața de capital, concomitent cu măsuri de educație financiară și protecție a investitorilor.

– Cadrul fiscal și de reglementare aplicabil investițiilor pe piața de capital va urmări predictibilitatea, tratamentul nediscriminatoriu al investitorilor și alinierea la standardele europene și la criteriile internaționale de accesibilitate a pieț 8.2 Economiile românilor, investite în economie – Conturile de economii și investiții, adoptate de Parlament în septembrie 2026, pornesc în ianuarie 2027; normele fiscale se aprobă până la 31 decembrie 2026. – Deducerea de până la 400 de euro pe an pentru investițiile în acțiuni, obligațiuni și ETF-uri se menține și se extinde gradual, pe măsura spațiului fiscal. – Deducerea suplimentară de 50% a costurilor de listare se menține. IMM-urile care se finanțează prin bursă beneficiază de un prospect simplificat și de costuri de conformare mai mici. 8.3 Criptoactive Finalizăm cadrul național de aplicare a Regulamentului MiCA: autorizare, supraveghere și regim fiscal clar pentru activitățile cu criptoactive.