Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor Capitolul 21 · Mediu, ape și păduri

M M A P · C A P I T O L S E C T O R I A L Mediu, ape și păduri 21 – Viziunea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor Mediul este prioritate națională de sănătate și de siguranță! Activitatea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor nu este doar despre protejarea unor comori naturale lăsate din generație în generație, deși patriotismul adevărat, care trebuie să fie prezent ca deziderat în Guvernul României, este și despre asta. De protecția mediului înconjurător depind sănătatea noastră, siguranța familiilor noastre în fața fenomenelor extreme, accesul la resurse primare precum apa. Aerul poluat ne taie ani din viață, apa murdară ne îmbolnăvește, solul degradat ne otrăvește mâncarea. Seceta, inundațiile și alunecările de teren nu mai sunt excepții, ci realități care lovesc tot mai des comunitățile din toată țara. Întrebarea nu mai este dacă ignorarea problemelor de mediu ne afectează, ci cine plătește prețul inacțiunii. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, are, așadar, o misiune crucială pentru că pur și simplu nu ne mai permitem costul inacțiunii. Pentru a concentra resursele disponibile pe direcția corectă, Ministerul Mediului și instituțiile subordonate trebuie să formeze o administrație suplă, coerentă și transparentă, să continue să își întărească mijloacele de control prin folosirea tehnologiei de ultimă oră și să își măsoare permanent rezultatele pentru a putea crește performanța de la an la an. Vom finaliza reorganizările pornite (MMAP, RomSilva, ANAR și ARBDD), iar asta va fi baza pentru analiza reală a indicatorilor de performanță pentru conducerile autorităților din subordinea Ministerului. Eficacitatea noilor structuri va fi testată periodic și funcționarea procedurilor de lucru va fi optimizată permanent. Transparența, pe lângă efectul benefic evident de „aprindere a luminii”, aduce și mult mai multă responsabilitate în instituții. De aceea vom continua să facem accesibile tot mai multe date de mediu. Datele legate de apă, aer și sol, pe lângă bugete și cheltuieli, trebuie să poată fi urmărite de cetățeni. Reconectarea cu cetățenii pe care îi servim nu mai e doar un moft, la „și altele”, ci o prioritate de țară aflată sub un asediu de informații false care circulă și alterează opinia publică. Protejarea pădurilor înseamnă combaterea tăierilor ilegale, extinderea suprafețelor împădurite și regenerarea acestora adaptată la schimbările climatice. Conservarea ariilor protejate va fi construită împreună cu comunitățile locale, cu mecanisme clare și etape asumate. În Delta Dunării, protecția patrimoniului natural trebuie să susțină prosperitatea locuitorilor. Centurile verzi, aerul mai curat și gestionarea responsabilă a faunei completează această direcție. Vom transforma deșeurile în resurse și vom consolida siguranța infrastructurii de apă. Reutilizarea și reciclarea, extinderea garanției-returnare și combaterea importurilor ilegale de deșeuri vor reduce risipa. Modernizarea barajelor, funcționarea mecanismului economic al apelor și combaterea deșertificării vor sprijini comunitățile în fața presiunilor climatice. Fiecare măsură va avea responsabilități, etape și un indicator verificabil. Rezultatul urmărit este o țară mai sănătoasă, cu resurse naturale protejate și instituții în care oamenii pot avea încredere. Prevenția va ghida folosirea banilor publici. Întreținerea infrastructurii, monitorizarea continuă și intervenția la timp trebuie să reducă nevoia de reparații costisitoare după producerea pagubelor. Programele de finanțare vor fi evaluate după efectele obținute pentru mediu și comunități, iar investițiile

vor fi corelate cu capacitatea instituțiilor de a le exploata și întreține. Vom urmări progresul de la aprobarea proiectului până la rezultatul verificat în teren. În relația cu cetățenii, Ministerul trebuie să fie prezent prin informații clare, răspunsuri și acțiuni care pot fi urmărite cu ușurință. Consultarea comunităților, a cercetătorilor și a celor care aplică regulile va face parte din pregătirea deciziilor. Aceeași exigență va sta la baza colaborării cu mediul economic: obligații previzibile, controale profesioniste și aplicarea consecventă a regulilor, astfel încât respectarea lor să fie susținută, iar încălcarea lor să nu aducă avantaje. Pe această direcție, Ministerul Mediului merge de un an, însă e nevoie de continuitate și răspundere. E nevoie să fie urmărite reformele instituțiilor până la capăt, să se întărească mecanismele de protecție a patrimoniului natural și toate proiectele începute să se maturizeze și să conducă clar spre ținta finală: creșterea calității serviciilor oferite publicului și, mai presus de orice, creșterea calității vieții cetățenilor. – Măsuri care vor fi implementate Un minister suplu și transparent, cu structuri comasate și control întărit prin tehnologie, care protejează pădurile, apa și aerul, transformă deșeurile în resursă și dă operatorilor economici reguli unitare și predictibile în orice județ. 21.1 Eficientizarea, comasarea și reorganizarea structurilor din subordinea sau coordonarea ministerului, cu reducerea personalului conform planurilor de reorganizare stabilite pentru fiecare instituție și cu simplificarea, debirocratizarea, descentralizarea și digitalizarea activității; A p l i c a r e ș i e t a p e Aprobarea tuturor organigramelor din planul de reorganizare, alături de ROF-urile adaptate pe noile structuri - termen scurt. Revizuirea tuturor procedurilor de lucru pentru simplificarea lor în zonele depistate ca fiind supraîncărcate și pentru asigurarea unei monitorizări mai clare a rezultatelor - termen mediu. Auditarea externă a noilor structuri pentru a testa dacă riscurile au fost remediate, dacă noi proceduri sunt funcționale și pentru alte ajustări de structură unde e cazul - termen lung. Indicator urmărit: reducerea numărului de lucrări cu termen depășit, creșterea calității documentelor emise, creșterea numărului de controale preventive și reducerea concomitentă a sesizărilor pe domeniile prioritizate, creșterea ponderii dintre bugetul de dezvoltare și cel de funcționare. 21.2 Finalizarea reorganizării Romsilva, conform Hotărârii de Guvern nr. 123/2026; A p l i c a r e ș i e t a p e Pe termen scurt vor fi aprobate organigramele direcțiilor silvice și vor fi organizate concursurile pentru noile posturi de directori, astfel implementându-se măsura tranziției rolurilor de conducere de la contracte de muncă, pe contractele de mandat cu criterii clare de performanță. Pe termen mediu: implementarea reorganizării și la nivelul ocoalelor silvice, precum și evaluarea concretă pe noile criterii de performanță. Indicator urmărit: managementul sustenabil și eficient al fondului forestier național, precum și fundamentarea pe viitor obiectivă a măsurilor implementate la nivel de Romsilva de către conducerea instituției. 21.3 Reorganizarea Administrației Naționale „Apele Române": consolidarea rolului inspecției naționale, relocarea resurselor umane către personalul operativ și reducerea personalului administrativ; A p l i c a r e ș i e t a p e finalizarea consultărilor structurilor teritoriale și a sindicatelor, implementarea observațiilor și aprobarea organigramelor și ROF-ului - termen scurt. Revizuirea procedurilor de lucru și planului de management al riscului în conformitate cu diagnosticul organizațional intern efectuat - termen mediu. Auditarea funcționării pe noua structură după 6 luni de la implementarea reorganizării - termen lung. Indicator urmărit: ponderea personalului operativ în totalul personalului, raportată la situația inițială. Asigurarea acoperirii pozițiilor cheie din zona operativă cu personalul necesar, împreună cu creșterea capacității de profesionalizare prin resurse proprii, astfel asigurându-se pregătirea unor noi generații și reducerea generală a mediei de vârstă din structura ANAR.

21.4 Finalizarea reorganizării Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării, cu un rol proactiv de sprijin pentru comunitățile locale, pentru echilibrul dintre conservare și prosperitatea populației din Deltă; adoptarea Planului de Management al Rezervației; A p l i c a r e ș i e t a p e aprobarea formei finale pe reorganizarea ARBDD și a Planului de Management al Rezervației - termen scurt. Revizuirea procedurilor de lucru și a regulamentelor interne, în principal pe zona de inspecție și avizare - termen mediu. Auditare externă la 6 luni de la finalizarea procesului de reorganizare - termen lung. Indicator urmărit: îmbunătățirea tuturor indicatorilor depistați ca vulnerabili în urma misiunii de control desfășurate la ARBDD de către Minister. 21.5 Redefinirea rolului, componenței, atribuțiilor și regimului juridic ale consiliilor științifice și consultative din structurile subordonate, astfel încât acestea să coordoneze cercetarea și să ofere suportul științific necesar deciziilor de management; A p l i c a r e ș i e t a p e evaluarea consiliilor existente, clarificarea mandatelor și regulilor de selecție, apoi aprobarea regulamentelor și programelor de lucru. Indicator urmărit: ponderea consiliilor care funcționează potrivit noului cadru, precum și reluarea activității în comisii inactive de ani de zile. 21.6 Reducerea sporurilor și a stimulentelor nejustificate și un mecanism obiectiv și transparent de premiere a performanței în activitatea de control și inspecție din structurile subordonate; indicatori clari de performanță pentru conducerile instituțiilor, cu demiterea celor care nu îi îndeplinesc; A p l i c a r e ș i e t a p e asigurarea că toți indicatorii de performanță sunt distribuiți ierarhic de la nivel de management către structurile subordonate - termen scurt. Crearea cadrului legal necesar pentru a oferi stimulente în activitatea de control - termen mediu. Evaluarea obiectivă a tuturor angajaților și aplicarea măsurilor care se impun - termen lung. Indicator urmărit: creșterea capacității de autoevaluare a instituțiilor, creșterea capacității de control. 21.7 Transparență ca principiu de bază: publicarea contractelor colective de muncă, a cheltuielilor și bugetelor ministerului și ale autorităților din subordine; publicarea datelor privind calitatea apei, aerului și solului; audit al activelor ministerului și ale autorităților din subordine sau coordonare; A p l i c a r e ș i e t a p e inventarierea informațiilor și activelor, stabilirea responsabililor și publicarea periodică în formate reutilizabile, cu respectarea protecției datelor- termen scurt; dezvoltarea de instrumente digitale care să pună la dispoziția publicului datele de mediu într-un format ușor de folosit și înțeles - termen lung. Indicator urmărit: ponderea instituțiilor cu informațiile obligatorii actualizate și auditul activelor finalizat. 21.8 Reconfigurarea sistemului de colectare a datelor de mediu, cu raportare la timp către Comisia Europeană și OCDE și informație de mediu accesibilă publicului; A p l i c a r e ș i e t a p e inventarierea fluxurilor, standardizarea datelor și conectarea sistemelor existente; validare automată și calendar unic al raportărilor, cu responsabili pentru fiecare set de date. Indicator urmărit: procentul raportărilor transmise complet și în termen. 21.9 Colaborare întărită între structurile ministerului și celelalte instituții ale statului (IGSU, Poliția Română, Jandarmeria) și cu institutele de cercetare, universitățile, organizațiile neguvernamentale și agenții economici, pentru combaterea poluării; A p l i c a r e ș i e t a p e protocoale cu responsabilități clare, schimb de date și proceduri de sesizare; exerciții comune, apoi intervenții coordonate în zonele cu risc, cu sprijin științific pentru diagnosticarea poluării. Indicator urmărit: timpul median de răspuns la sesizările care necesită intervenție comună.

21.10 Administrația Fondului pentru Mediu: analiza impactului programelor derulate până acum și prioritizarea lor pentru anii următori; alocarea fondurilor prin selecție competitivă a dosarelor așa cum s-a procedat la programele din 2026, nu după ordinea înscrierii; consolidarea capacității AFM de recuperare a creanțelor care contribuie la Fondul de Mediu A p l i c a r e ș i e t a p e aprobarea ghidurilor rămase din alocarea pe bugetul aferent anului 2026 care să conțină mecanisme competitive de selecție - termen scurt. Evaluarea tuturor programelor anterioare și înaintarea unei propuneri multianuale cu ajustările corelate cu rezultatele analizei - termen mediu. Indicator urmărit: ponderea finanțărilor noi atribuite prin selecție competitivă. 21.11 Reguli unitare și predictibile pentru operatorii economici: evaluarea documentelor de mediu și a actelor de reglementare pentru eliminarea proceselor care se dublează, și un ghid unitar de emitere și conținut al actelor de reglementare, astfel încât obligațiile și condițiile să fie aceleași în orice județ; A p l i c a r e ș i e t a p e cartografierea procedurilor și eliminarea solicitărilor redundante, apoi consultarea și adoptarea ghidului; formulare standard, instruire și verificarea practicii teritoriale, cu respectarea particularităților fiecărui amplasament. Indicator urmărit: ponderea procedurilor verificate care respectă ghidul unitar. 21.12 Control întărit prin tehnologie: digitalizarea sistemelor de control și folosirea imaginilor satelitare, a dronelor cu senzori, a tehnologiei lidar, a camerelor video inteligente și a radarului balastierelor; A p l i c a r e ș i e t a p e inventarierea echipamentelor și bazelor de date, integrarea alertelor și testarea în zone cu risc; extindere, instruirea inspectorilor și verificarea în teren a alertelor relevante. Indicator urmărit: ponderea alertelor cu risc ridicat verificate în termenul procedural stabilit. 21.13 Păduri gestionate sustenabil și transparent: combaterea tăierilor ilegale cu tehnologiile implementate prin PNRR, completate cu capacități de survol pentru maparea fondului forestier național; creșterea suprafețelor împădurite; norme tehnice silvice adaptate schimbărilor climatice, cu formule de împădurire mai flexibile și regenerarea pădurilor cu speciile cele mai potrivite scenariilor climatice; A p l i c a r e ș i e t a p e operaționalizarea tehnologiilor dezvoltate prin PNRR și a survolului, prioritizarea controalelor; inventarierea terenurilor, plantare și întreținere, în paralel cu revizuirea normelor pe baza scenariilor climatice; elaborarea și adoptarea actelor normative subsecvente noului Cod silvic, cu prioritizarea în funcție de impact și de termenele impuse în legislație; actualizarea Legii nr. 171/2010 privind contravențiile silvice pentru a întări activitatea de control și a reduce tăierile ilegale - termen scurt. Implementarea SUMAL 3.0; asigurarea continuității IFN (Inventarul forestier național); modificarea legislației astfel încât să fie susținută crearea perdelelor forestiere de protecție- termen mediu. Indicator urmărit: reducerea masei lemnoase ieșite din fondul forestier fără acte în regulă, înregistrată în Inventarul Forestier Național. 21.14 Legea ariilor naturale protejate, finalizată de minister pornind de la proiectul aflat în dezbatere publică și adoptată după consultarea societății civile și a comunităților locale, cu mecanisme concrete și un calendar de creștere graduală a nivelului de nonintervenție în parcurile naționale și naturale; A p l i c a r e ș i e t a p e centralizarea observațiilor la proiect, consultarea comunităților și definitivarea mecanismelor de nonintervenție, precum și a mecanismelor de reimplicare prin parteneriate cu autoritățile a ONG-urilor din sfera managementului ariilor naturale protejate; promovarea legii, apoi aplicare prin planurile de management și monitorizare. Indicator urmărit: suprafața cu regim de nonintervenție instituit conform calendarului adoptat.

21.15 Adoptarea metodologiei pentru crearea centurilor verzi la nivel național; A p l i c a r e ș i e t a p e consultarea autorităților locale și definitivarea criteriilor de delimitare și întreținere; adoptarea metodologiei, a mecanismului de compensare și a instrumentelor de sprijin tehnic pentru pregătirea proiectelor locale. Indicator: metodologia adoptată și numărul proiectelor pregătite în baza sa. 21.16 Aer mai curat: dezvoltarea și optimizarea Rețelei naționale de monitorizare a calității aerului, integrarea datelor satelitare în monitorizarea atmosferică, îmbunătățirea cadrului legislativ cu privire la administrarea spațiilor verzi, stabilirea unor standarde unitare de implementat pentru operatori și transpunerea directivelor europene, adoptarea normelor de aplicare a Legii mirosurilor și îmbunătățirea cadrului legislativ privind administrarea spațiilor verzi din intravilan; A p l i c a r e ș i e t a p e adoptarea normelor privind legea mirosurilor, cu proceduri de verificare; finalizarea unui draft asumat de Ministerul Mediului privind legea administrării spațiilor verzi în intravilan care să cuprindă și soluții pentru inventarierea și protejarea spațiilor verzi private, încadrate în parcurile din intravilan; adoptarea legislației necesare pentru ca operatorii economici care dețin/administrează depozite de deșeuri să fie obligați să aibă instalați senzori de monitorizare a calității aerului amplasați în perimetrul lor și să ofere transparent aceste date colectate 24/24 online, transpunerea directivei privind calitatea aerului 2024/2881 - termen scurt. Evaluarea acoperirii și funcționării stațiilor, asigurarea mentenanței și integrarea datelor satelitare; Dezvoltarea unui sistem unic, interactiv, de inventariere a emisiilor de poluanți în aer, prin crearea unei baze de date- termen mediu. Indicator urmărit: ponderea stațiilor care furnizează date valide potrivit cerințelor de monitorizare, precum și ponderea valorilor depășite de poluanți surprinse prin stațiile din cadrul RMNCA. 21.17 Deșeurile devin resursă: reintroducerea deșeurilor în economia circulară, cu prioritate pentru reutilizarea resurselor deja existente în circuitele economice locale și naționale; adoptarea normelor de punere în aplicare a legii compostului adaptată prevederilor europene; adoptarea legii specifice pentru valorificarea și reciclarea deșeurilor din construcții; extinderea sistemului de garanție-returnare și publicarea cantităților reciclate pe tip de ambalaj la nivelul fiecărei localități, legislație împotriva importurilor ilegale de deșeuri mascate ca produse second-hand; A p l i c a r e ș i e t a p e pregătirea și consultarea pachetului legislativ, stabilirea standardelor de valorificare și a controalelor pentru importuri; extinderea garanției-returnare și raportarea locală, cu trasabilitatea fluxurilor. Indicator urmărit: cantitatea de deșeuri efectiv reutilizată sau reciclată, pe fluxuri, față de nivelul inițial. 21.18 Ape și climă: continuarea reabilitării și modernizării barajelor și acumulărilor de importanță A și B, operaționalizarea Mecanismului Economic al Apelor în toate administrațiile bazinale, finalizarea și adoptarea Strategiei Naționale pentru Combaterea Deșertificării, finalizarea delimitării zonei costiere și extinderea reglementărilor privind plajele litorale și riverane; A p l i c a r e ș i e t a p e prioritizarea lucrărilor la baraje după risc și maturitate, cu finanțare și execuție etapizate; concomitent, reașezarea listei de investiții cu finalizarea proiectelor istorice, pregătirea operaționalizării mecanismului economic pentru 2027, adoptarea strategiei de deșertificare și definitivarea delimitării și reglementărilor costiere. Indicator urmărit: pregătirea bugetului pentru 2027 al ANAR cu o pondere crescută pe secțiunea de dezvoltare. 21.19 Faună și vânătoare: consolidarea planului de acțiune pentru carnivorele mari și analiza modificărilor legislative pentru cazurile în care acestea intră în localități; revizuirea cadrului legislativ al vânătorii, cu reguli mai clare pentru licitațiile fondurilor cinegetice, condițiile de gestionare și drepturile proprietarilor de terenuri suprapuse cu fondurile cinegetice. A p l i c a r e ș i e t a p e finalizarea sanctuarului de urși din județul Brașov; evaluarea incidentelor și actualizarea planului pentru carnivorele mari; consultarea gestionarilor, proprietarilor și comunităților asupra intervențiilor și regulilor cinegetice, apoi promovarea modificărilor și instruirea responsabililor;

selectarea măsurilor de prevenție și finanțarea acestora prin programe AFM, așa cum a fost realizat și programul de garduri electrice implementat în anul 2025. Indicator: ponderea acțiunilor realizate din planul actualizat pentru carnivorele mari. 21.20 Radarul Vidanjelor și evidența sistemelor individuale: dezvoltarea unui sistem digital național care urmărește apele uzate din fose și alte sisteme individuale, de la preluare până la predarea în stații de epurare autorizate. Împreună cu autoritățile locale, se finalizează identificarea, geolocalizarea și înregistrarea acestor sisteme. Operatorii înregistrează cantitățile și transporturile, iar stațiile confirmă recepția; neconcordanțele generează alerte pentru control. A p l i c a r e ș i e t a p e definirea arhitecturii sistemului de trasabilitate - termen scurt, dezvoltarea platformei digitale necesare pentru gestiunea procesului, stabilirea responsabilităților autorităților locale, operatorilor și stațiilor de epurare, urmată de redactarea legislației necesare - termen lung. Indicator: aprobarea arhitecturii, redactarea caietului de sarcini și lansarea procedurilor de achiziție pentru dezvoltarea platformei digitale, redactarea legislației necesare pentru implementare. 21.21 Vegetație ripariană pentru reducerea riscurilor de viituri și alunecări: elaborarea unei strategii de refacere a vegetației de pe maluri și din zonele riverane, pe baza analizelor hidrologice, ecologice și geotehnice. Se cartografiază sectoarele unde plantările pot reduce eroziunea și scurgerea rapidă, se prioritizează după expunerea comunităților și beneficiul estimat și se identifică proprietarii, administratorii, regimul juridic și restricțiile terenurilor. Proiectele stabilesc speciile locale, acordurile necesare, întreținerea și monitorizarea; plantările se integrează cu lucrările de siguranță, fără a substitui intervențiile geotehnice necesare. A p l i c a r e ș i e t a p e realizarea inventarului geospațial al sectoarelor vulnerabile și ordonarea lor după riscul pentru comunități și eficiența estimată a plantărilor. Pentru terenurile prioritare se clarifică regimul juridic și acordurile necesare, apoi se pregătesc proiectele și finanțarea. Plantările-pilot folosesc specii locale adecvate; extinderea depinde de evaluarea rezultatelor, cu responsabilități explicite pentru întreținere și vor fi o componentă în finanțarea ghidului AFM pentru păduri. Indicator: lansare proiecte pilot, aprobarea planului național. 21.22 Prioritizarea programelor de finanțare și dezvoltare din fonduri europene: Definirea priorităților de mediu de finanțare din cadrul PPNR (2028 - 2034); coordonarea investițiilor pe zona de mediu din cadrul Fondului Social pentru Climă; Coordonarea și finalizarea proiectelor deja semnate în cadrul mecanismului SEE A p l i c a r e ș i e t a p e Crearea la nivelul MMAP a unui mecanism de management al obligațiilor de mediu, care să coreleze procedurile de infringement, recomandările Environmental Implementation Review, raportările europene și portofoliul de investiții. Prioritatea este trecerea de la reacție punctuală la prevenirea neconformării prin responsabilități, termene și indicatori clari. Maparea priorităților de mediu din viitorul cadru de finanțare la nivel european astfel încât MMAP să aibă și resursele necesare să adreseze obiectivele de mediu transversale impuse la nivel național și european; consultarea cu ministerele transversale pentru a ne asigura că fondurile pe zona de mediu sunt folosite pentru a scădea riscurile de sancționare a României, iar nu pentru scheme facultative din fiecare domeniu în parte - termen scurt. definirea programelor care vor fi finanțate prin Fondul Social pentru Climă, precum și implementarea sistemului gestionat de minister pentru a putea fi colectate sumele din cadrul fondului; finalizarea proiectelor stabilite în acest an din cadrul mecanismului SEE - termen mediu. Indicator urmărit: procent de fonduri europene atrase și cheltuite pe proiecte finalizate. 21.23 OCDE – de la aderare la implementare. A p l i c a r e ș i e t a p e Elaborarea unui Plan de Implementare OCDE – Mediu, cu responsabilități, termene, indicatori și verificare periodică; utilizarea sistematică a indicatorilor, analizelor comparative și mecanismelor de peer review pentru evaluarea politicilor și a statusului implementării.