Partea a II-a · Document original
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
Textul secțiunii originale, în ordinea paginilor 148-153. Formulările și cifrele de mai jos aparțin documentului sursă; verificarea lor se urmărește în fișele măsurilor asociate.
Capitole asociate
Pagina 148
Vezi pagina în PDF ↗Ministerul Agriculturii
și Dezvoltării Rurale
Capitolul 17 · Agricultură
Pagina 149
Vezi pagina în PDF ↗M A D R · C A P I T O L S E C T O R I A L
Agricultură
17
Obiective generale / Viziunea ministerului
În următorii doi ani, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va urmări consolidarea unui sector
agroalimentar mai competitiv, mai rezilient, capabil să valorifice cât mai eficient resursele și
oportunitățile europene, capabil să crească producția internă și să reducă dependența României de
importurile agroalimentare.
Prioritatea va fi sprijinirea fermierului, prin măsuri care să reducă impactul creșterii costurilor de
producție, al riscurilor climatice, dar și prin orientarea mai eficientă a finanțărilor către investiții
productive. În contextul adaptării agriculturii la schimbările climatice, vor fi dezvoltate mecanisme de
compensare și asigurare împotriva pierderilor provocate de secetă și calamități, precum și măsuri pentru
gestionarea mai eficientă a resurselor de apă.
Ministerul va urmări absorbția integrală și utilizarea eficientă a fondurilor disponibile prin Planul Strategic
PAC 2023-2027, în paralel cu pregătirea noii perioade de programare 2028-2034, în consultare cu
organizațiile reprezentative ale fermierilor și ale industriei agroalimentare. Finanțările vor fi orientate cu
prioritate către fermele active, formele asociative, procesare și investiții care contribuie direct la
creșterea valorii adăugate în economia rurală.
O direcție esențială va fi stimularea consumului de produse românești, prin promovarea unui sistem clar
de identificare a produselor de origine integral românească și înlesnirea accesului produselor românești la
raft.
În același timp, va fi îmbunătățită legislația privind arenda și utilizarea terenurilor agricole, prin condiții
mai flexibile pentru comasarea terenurilor, contracte mai sigure și măsuri pentru descurajarea achizițiilor
speculative de teren agricol.
La finalul acestui interval, obiectivul este ca România să dispună de o agricultură mai bine protejată
împotriva riscurilor climatice și economice, de o capacitate mai mare de producție și procesare internă, de
fonduri europene utilizate integral și eficient și de o prezență mai puternică și mai ușor recunoscută a
produsului românesc, atât pe piața internă, cât și la export.
Măsurile detaliate
17.1 Finalizarea implementării Planului Strategic PAC 2023–2027, cu absorbția integrală și utilizarea
eficientă a fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltare rurală;
Finalizarea și lansarea tuturor apelurilor de proiecte din actualul PS PAC, atingerea țintelor
asumate și absorbția fondurilor alocate, precum și finalizarea dezvoltării aplicațiilor informatice necesare
plăților directe efectuate de APIA și creșterea eficienței în implementarea schemelor de ajutor de stat
derulate de MADR.
Pagina 150
Vezi pagina în PDF ↗17.2 Negocierea componentei de agricultură și dezvoltare rurală din Planul național și regional de
parteneriat 2028–2034 cu asociațiile și federațiile reprezentative din sectorul agricol și
pregătirea strategiei agricole a României pentru noua perioadă de programare;
În procesul de negociere, aflat în derulare, a bugetului Uniunii Europene pentru cadrul financiar
2028–2034, MADR susține necesitatea unei Politici Agricole Comune puternice, un buget suficient și
distinct identificabil pentru agricultură, precum și reguli clare și predictibile pentru beneficiari.
În paralel, trebuie demarate consultările cu asociațiile și federațiile reprezentative din sectorul
agricol pentru elaborarea strategiei aferente noii perioade de programare, astfel încât finanțările să
răspundă cât mai bine nevoilor reale ale sectorului.
17.3 Mecanism de compensare a pierderilor din secetă, pregătit cu Banca Mondială și operațional din
primăvara anului 2027: fiecare beneficiar de plăți directe pe hectar își recuperează cheltuielile de
înființare a culturilor și poate opta pentru asigurarea acestora;
Pentru atenuarea efectelor secetei în agricultură, mecanismul elaborat de MADR și Banca
Mondială vizează emiterea unor asigurări obligatorii pe unitatea de suprafață hectar de teren agricol
înregistrat în sistemul de plăți directe la APIA!
Astfel, în cuantumul reținerilor de 3% din suma plăților directe pe suprafață aferente fiecărui
fermier se va emite o poliță de asigurare minimă/hectar care să compenseze, în caz de calamitate
incluzând seceta, costurile de înființare a culturilor agricole afectate.
Complementar, fermierul va suprapune peste polița minimă obligatorie/hectar o poliță de
asigurare facultativă care să compenseze în caz de calamitate, inclusiv seceta, pierderile de venit aferente
culturii calamitate. O parte din costurile polițelor facultative pot fi compensate prin intermediul DR 31 din
cadrul PS PAC 2023-2027. În acest fel fermierii vor fi asigurați complet împotriva unuia dintre cele mai
mari riscuri manifestate în agricultura românească!
17.4 Gestionarea durabilă a apei: rezerve de apă în bazinele hidrografice pentru irigații, legislație
flexibilizată și sprijin pentru sistemele private de captare și stocare a apei, schemă de ajutor de
stat pentru credite cu dobândă subvenționată pentru captare, stocare și irigații, harta zonelor cu
risc major de calamități naturale (seceta, inundații, grindină) cu calendar public al investițiilor și
promovarea sistemelor eficiente de irigații (senzori, automatizare, pompare cu energie
regenerabilă);
Impactul economic al secetei nu se limitează la agricultură, pierderile de producție agricolă se propagă în
industria alimentară, comerț, exporturi și influențează prețurile alimentelor. Asigurarea apei necesare
agriculturii pe întreg teritoriul țării, inclusiv în zonele deservite de râurile interioare unde, în trecut, nu au
existat sisteme de irigații, este o prioritate, cu accent pe Câmpia de Vest, puternic expusă secetei.
Perioadele prelungite de secetă au alternat tot mai frecvent cu precipitații abundente și neuniform
distribuite, generând deficit de apă în agricultură, chiar și atunci când volumul anual al precipitațiilor a
fost apropiat de media multianuală. De aceea, surplusul de apă din perioadele cu debite ridicate trebuie
captat și stocat pentru utilizare în perioadele de deficit.
În acest sens, prioritățile pentru următorii ani vor fi demararea studiilor necesare pentru ca, în perioadele
de exces, apa să poată fi transferată spre poldere, bazine și canale de desecare/irigații. Totodată, va fi
demarat procesul de flexibilizare a legislației și de reducere a birocrației, care în prezent descurajează
crearea sistemelor private de captare și stocare a apei, precum și un program de stimulare financiară prin
credite cu dobândă subvenționată.
Pagina 151
Vezi pagina în PDF ↗17.5 Program național pentru consumul de produse românești și sistemul de identificare „100% RO”
(animale născute, crescute și procesate în România; plante cultivate, recoltate și procesate în
România), promovarea produselor românești, inclusiv DOP, IGP și STG, pe piața internă și la
export;
Programul național va fi elaborat prin consultarea organizațiilor reprezentative din sectorul
agroalimentar, iar prevederile legislative necesare vor fi modificate pentru a susține promovarea
consumului de produse românești, creșterea accesibilității acestora și o mai bună identificare de către
consumatori.
Promovarea produselor locale printr-un sistem de etichetare care să individualizeze producătorul
local și să contribuie la conștientizarea consumatorilor, precum și sprijinirea dezvoltării și înființării de noi
puncte gastronomice locale.
Respectarea strategiei naționale de export, identificarea sectoarelor agroalimentare cu potențial
ridicat de export și crearea unui plan de acțiune pentru promovarea acestora. Subvenționarea
transportului pentru produsele procesate destinate exportului și/sau schimburilor intracomunitare.
Creștera numărului de produse cu Indicație Geografică Protejată (IGP) la nivel european.
17.6 Leasing financiar pentru fermierii activi și descurajarea achizițiilor speculative de teren agricol;
Se va crea cadrul legal pentru finanțarea pe termen lung a terenurilor agricole prin operațiuni de
leasing financiar, astfel încât fermierii activi să poată obține lichiditate, să își reducă datoriile și să continue
neîntrerupt exploatarea terenurilor. Măsura va corecta dezechilibrul actual în care achiziția unui activ pe
termen lung este finanțată frecvent prin credite scurte și costisitoare, afectând capitalul de lucru și
capacitatea fermelor de a investi. Capitalul eliberat va susține modernizarea tehnologică, creșterea
productivității, adaptarea la riscurile climatice și consolidarea exploatațiilor viabile. Terenurile finanțate
vor rămâne obligatoriu în circuitul agricol, iar accesul la mecanism va fi limitat la fermieri activi și
finanțatori reglementați, cu reguli stricte privind transparența, răscumpărarea și transferul către terți
eligibili. Programul va contribui și la descurajarea concentrării speculative a terenurilor.
17.7 Continuarea schemei de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor (ameliorare rase);
Continuarea programului de ameliorare a raselor de animale este esențială pentru creșterea
competitivității economice a fermelor românești, prin facilitarea obținerii unor exemplare cu potențial
genetic ridicat, capabile să asigure producții superioare de lapte și carne, precum și pentru conservarea și
securizarea fondului genetic național. Totodată, va fi analizat modul actual de implementare a
programului, pentru a-l face mai eficient și pentru a crește numărul participanților.
17.8 Modificarea Legii arendei: condiții mai flexibile pentru comasarea terenurilor, contracte mai
sigure și tratament egal pentru arendaș și arendator;
Adoptarea unei noi reglementări speciale privind arendarea terenurilor agricole este esențială
pentru a oferi fermierilor un cadru juridic stabil și un orizont de timp multianual predictibil. Astfel,
arendașii va putea să își planifice eficient campaniile pe mai multe sezoane, să mențină potențialul
productiv al solului și să acceseze surse de finanțare.
Modernizare a legislației implică definirea contractului de schimb de utilizare a terenurilor între
arendași și delimitarea sa de instituția subarendării. Măsura ar permite fermierilor să facă schimburi
reciproce de folosință fără compensații financiare, exclusiv în scopul comasării parcelelor fragmentate și
al optimizării lucrărilor agricole, fără a afecta drepturile proprietarilor inițiali.
Pagina 152
Vezi pagina în PDF ↗Modificările au în vedere și transparentizarea evidențelor contractuale din agricultură prin
înființarea unor registre electronice ale contractelor de arendare și schimb de utilizare la nivelul fiecărei
unități administrativ-teritoriale pentru a permite calcularea transparentă a valorilor medii ale arendei pe
plan local, județean și național, oferind un reper obiectiv de preț pentru întreaga piață agricolă. Totodată,
inițiativa ar stabili și un model cadru unitar pentru contractele de arendare și cele de schimb de utilizare,
păstrând libertatea contractuală, și permițând părților să introducă clauze suplimentare adaptate
intereselor lor.
17.9 Creșterea capacității de procesare agroalimentară și sprijin pentru cooperative și organizații de
producători
Creșterea capacității de procesare agroalimentară prin investiții în unități noi sau modernizate,
integrarea vegetal–zootehnie, precum și dezvoltarea capacităților de depozitare, sortare și ambalare.
Sprijinirea cooperativelor și organizațiilor de producători prin negociere și comercializare în
comun, achiziții comune de inputuri, contracte colective, precum și prin consiliere juridică și economică.
Acorduri interprofesionale pe flilierele de produs în vederea echlibrării forței de negociere între
producători, procesatori și comercianți și împarțirea echitabilă a profitului pe filiera de produs
17.10 Pachet pentru tânărul fermier: primă de instalare, credite subvenționate, garanții de stat,
prioritate la concesionare, mentorat;
Lansarea intervenției DR 12 din PS PAC 2023–2027 - „Investiții în consolidarea exploatațiilor
tinerilor fermieri instalați și a fermierilor cu vârsta de până la 45 de ani” - și completarea formelor de
sprijin prin acordarea de prime de instalare, credite subvenționate și garanții de stat.
17.11 Diversificarea economiei rurale: agroturism, meșteșuguri, muncă la distanță, stimulente pentru
specialiști, LEADER;
17.12 Finalizarea reorganizării Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a agențiilor subordonate și
a instituțiilor deconcentrate, și analiză privind comasarea APIA-AFIR
Finalizarea reorganizării Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în vederea creșterii
capacității instituționale și reducerii birocrației în procesele de avizare și autorizare, precum și pentru
pregătirea noului PS PAC. Lansarea unui studiu de fezabilitate privind comasarea APIA și AFIR, în vederea
simplificării procedurilor de evaluare–autorizare în cadrul MADR–APIA–AFIR.
17.13 Cercetare, consultanță și educație agricolă: consultanță de proximitate, agricultură de precizie,
licee agricole;
Susținerea în continuare a proiectelor de cercetare în domeniul agroalimentar, creșterea gradului
de transfer tehnologic și valorificarea rezultatelor activității de cercetare prin susținerea parteneriatelor
public–private și a proiectelor de multiplicare și aplicare în practică a soluțiilor inovatoare.
17.14 Sprijin pentru anul 2026, plătit integral: acciza redusă la motorina agricolă, schemele pentru
crescătorii de bovine și suine afectați de criza din Orientul Mijlociu, compensarea costurilor de
prevenire a pestei porcine africane în gospodăriile populației și a furajării suplimentare a
ovinelor;
Asigurarea plății integrale a ajutorului de stat aferent anului 2026 pentru motorina utilizată în agricultură.
Asigurarea bugetului de 277 de milioane de lei și efectuarea plăților aferente schemei de ajutor de stat
pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin, în anul 2026.
Pagina 153
Vezi pagina în PDF ↗Asigurarea bugetului de 59 de milioane de lei și efectuarea plăților aferente schemei de ajutor de stat
pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin, în anul 2026.
Adoptarea și lansarea schemei de ajutor de minimis pentru compensarea costurilor aferente prevenirii
pestei porcine africane în România, destinată crescătorilor de porcine din gospodăriile populației.
Adoptarea și lansarea schemei de ajutor de minimis pentru compensarea parțială a cheltuielilor cu
furajarea suplimentară a ovinelor și caprinelor.
17.15 Reluarea exporturilor de ovine și caprine și desemnarea zonelor libere de pestă porcină africană,
cu eliminarea restricțiilor la achiziția și procesarea porcinelor și a cărnii de porc din aceste zone;
Implementarea Planului de Acțiune, elaborat de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și
pentru Siguranța Alimentelor, care prevede vaccinare și măsuri de biosecuritate aplicabile sectorului ovin
și caprin. Finalizarea și lansarea programului de sprijin de minimis pentru investițiile destinate prevenirii
epizootiilor în fermele de ovine și caprine, în 2026. Continuarea demersurilor pentru adaptarea normelor
europene în vederea permiterii exportului animalelor vaccinate.
17.16 Consolidarea accelerată a fermelor de familie și a asocierilor agricole, cu fondurile direcționate
către fermierii activi și clarificarea condițiilor, precum și creșterea competitivității fermelor
românești prin creșterea suprafeței medii exploatate;
Crearea unui sistem de stimulare a predării fermelor și a suprafețelor mici, de tip rentă viageră, în
vederea consolidării fermelor, optimizării dimensiunii exploatațiilor agricole, susținerii tinerilor fermieri și
creșterii suprafeței medii administrate.
Creșterea productivității în fermele de familie prin programe de susținere a achiziției de juninci și
prin transferul de genetică performantă, atât în fermele zootehnice – pentru producția de lapte și carne –,
cât și în fermele vegetale – prin utilizarea semințelor certificate.
Clarificarea și modificarea condițiilor actuale care trebuie îndeplinite de fermierii activi, în
vederea eliminării cerințelor imposibil de realizat și, în același timp, a stabilirii unei conduite clare pentru
fermierii activi care beneficiază de plăți directe.
17.17 Legiferarea sistemului de evidență crotalieră în vederea eliminării fraudei cu supraraportarea
efectivelor zootehnice.
Creșterea gradului de siguranță al sistemelor de identificare și al controlului privind evidența
scriptică a efectivelor de ovine și bovine, precum și implementarea unui sistem de trasabilitate în timp
real a transporturilor de animale vii. Asigurarea finanțării corespunzătoare a Sistemului Sanitar-Veterinar
și pentru Siguranța Alimentelor.