Partea a II-a · Document original
Ministerul Afacerilor Externe
Textul secțiunii originale, în ordinea paginilor 144-147. Formulările și cifrele de mai jos aparțin documentului sursă; verificarea lor se urmărește în fișele măsurilor asociate.
Pagina 144
Vezi pagina în PDF ↗Ministerul Afacerilor Externe
Capitolul 15 · România pro-europeană și transatlantică · Capitolul 27 · Diaspora și românii de pretutindeni
Pagina 145
Vezi pagina în PDF ↗MAE · MĂSURILE DIN SINTEZĂ
România pro-europeană și transatlantică
Un membru al Uniunii care își respectă angajamentele și își negociază interesele, un aliat care transformă securitatea în dezvoltare și un partener strategic al Statelor Unite prin energie stabilă și accesibilă, industrie de apărare și investiții în activele strategice ale țării.
15.1 Acord politic pe Cadrul Financiar Multianual 2028–2034 până la finalul lui 2026, pentru ca implementarea să înceapă la 1 ianuarie 2028: menținerea alocărilor pentru coeziune și agricultură, resurse proprii consistente pentru bugetul Uniunii, acces la instrumentele de competitivitate (CEF, mobilitate militară, apărare, Orizont Europa) și fonduri garantate pentru extindere;
15.2 Stoparea procesului de dezindustrializare: definirea sectoarelor strategice (auto, chimie, metalurgie, energie, inclusiv nucleară, farmacie și tech), corectarea barierelor din Piața Unică la nivel național și folosirea flexibilităților europene pentru ajutor de stat și prețuri la energie, deblocate prin corectarea rapidă a deficitului;
15.3 Îndeplinirea angajamentelor din cadrul european de guvernanță: ieșirea din deficit excesiv conform planului fiscal-bugetar, recomandările specifice de țară (competitivitate, calitatea administrației, convergență socială) și implementarea la termen a legislației europene, cu responsabili instituționali clari;
15.4 Consolidarea Flancului Estic: Eastern Flank Watch, Hub-ul european de securitate maritimă la Marea Neagră (să avansăm de la concept finalizat la operaționalizare în Constanța în 2027 și să îl includem în exercițiul bugetar european), mobilitate militară cu infrastructură de transport, energie și date, în coordonare cu Ucraina și Republica Moldova;
15.5 Extinderea Uniunii ca prioritate națională: deschiderea tuturor clusterelor de negociere pentru Republica Moldova și Ucraina în acest an, susținerea Tratatului de aderare al Muntenegrului și a Balcanilor de Vest, dialog principial cu Turcia în cadrul european; sprijin ferm pentru Ucraina;
15.6 Parteneriatul strategic cu Statele Unite construit pe investiții în tehnologie, energie, apărare: România devine platformă energetică regională în parteneriat cu SUA, prin infrastructura Coridorului Vertical, dezvoltarea de investiții în Marea Neagră, proiectele nucleare de la Cernavodă și reactoarele modulare; contribuția României este o energie stabilă și accesibilă pentru regiune și un instrument regional de susținere a autonomiei față de gazul rusesc, creșterea conectivității pe energie și transport cu Vecinătatea și Caucazul de Sud;
15.7 Dezvoltarea producției de apărare împreună cu industria americană și europeană, cu programul de înzestrare SAFE (16,68 mld. euro) ca exemplu de achiziție care aduce producție, lanțuri de furnizori și locuri de muncă în România; participare la EDIP, PESCO și proiectele colaborative europene;
15.8 Proiecte comune cu UE și Statele Unite în energie, minerale și materii prime critice: explorare, exploatare și prelucrare în România, ca parte a securității economice europene și transatlantice;
Pagina 146
Vezi pagina în PDF ↗15.9 Atragerea de investitori americani strategici și de mari fonduri de investiții în companiile publice care se listează sau se deschid capitalului privat: Portul Constanța, Aeroportul Otopeni, TAROM, companiile din minerit, cu păstrarea controlului statului acolo unde este strategic;
15.10 Inteligență artificială și tehnologii avansate: integrarea României în ecosistemele tehnologice americane (semiconductori, centre de date, AI Gigafactory), cu energia stabilă și ieftină ca avantaj competitiv oferit investitorilor;
15.11 Aderarea la OCDE în 2026, cât mai repede posibil, prezență românească consolidată în instituțiile europene și readucerea României în programul Visa Waiver ca prioritate strategică în relația cu SUA.
Pagina 147
Vezi pagina în PDF ↗MAE · MĂSURILE DIN SINTEZĂ
Diaspora și românii de pretutindeni
Statul ține legătura cu românii plecați și le face întoarcerea posibilă: o singură instituție responsabilă, sub Guvern, locuri de muncă și recunoașterea calificărilor la revenire, sprijin pentru cei care investesc acasă și grijă pentru copiii rămași în țară.
27.1 Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) trece sub coordonarea directă a Secretariatului General al Guvernului, pentru decizie rapidă și eliminarea paralelismelor cu MAE, MAI și ministerele Muncii și Educației; reînființarea Forumului pentru Românii de Pretutindeni, cu întâlniri anuale în comunități;
27.2 Ghișeu unic digital pentru revenire: un mecanism integrat care conectează serviciile de ocupare, recunoașterea diplomelor și a calificărilor, serviciile administrației locale și sprijinul pentru antreprenoriat. Procedurile sunt simplificate, cu termene maxime de soluționare și un traseu administrativ clar și predictibil pentru fiecare persoană care se întoarce;
27.3 Pilonul Reintegrare pe piața muncii: protocol cu Ministerul Muncii pentru locuri de muncă tranzitorii și definitive pentru cei care se întorc, cu pachete de servicii pentru familiile revenite;
27.4 Recunoașterea accelerată a diplomelor și calificărilor dobândite în străinătate prin colaborare cu autoritățile din țările de destinație și reducerea barierelor administrative, cursuri gratuite de limbă locală decontate de DRP și conectarea românilor cu competențe tehnice/manageriale rare cu firme din țară care au nevoie de ei. Consolidăm totodată legătura culturală și educațională cu comunitățile din afara țării, prin cursuri de limbă, cultură și civilizație românească pentru copiii din diaspora;
27.5 Microcredite și granturi pentru antreprenoriat, cu procedură simplificată de înființare a firmei, pentru românii care se întorc și vor să investească economiile acumulate în afaceri proprii, cu prioritate pentru zonele rurale și orașele mici de unde au plecat;
27.6 Bază de date comună DRP–MAI–Protecția Copilului, pentru monitorizarea copiilor rămași acasă cu un singur părinte sau fără părinți plecați la muncă în străinătate;
27.7 Continuarea programului „Diaspora Investește Acasă”.