Ministerul Justiției

Ministerul Justiției

Capitolul 12 · Justiție și stat de drept · Capitolul 13 · Reziliență democratică și coeziune socială

MINISTERUL JUSTIȚIEI · CAPITOL SECTORIAL

Justiție și stat de drept

Viziunea ministerului

Independența justiției este privită de multe ori doar din perspectiva raportului cu celelalte puteri ale statului. Este o perspectivă necesară, dar nu suficientă. Un judecător poate fi independent față de politic și, în același timp, vulnerabil față de mecanismele de putere din interiorul propriului sistem. Dacă promovarea, accesul la funcțiile de conducere, repartizarea în completuri sau evaluarea profesională depind, direct ori indirect, de un număr restrâns de persoane, independența prevăzută de lege riscă să rămână una formală. De aceea, puterea din interiorul sistemului judiciar trebuie distribuită, limitată și însoțită de mecanisme reale de control. Regulile privind cariera magistratului trebuie să fie previzibile, concursurile trebuie să fie transparente, repartizarea cauzelor trebuie să fie în mod efectiv aleatorie. Independența sistemului începe, în realitate, cu independența fiecărui judecător în parte.

Justiția există însă, înainte de toate, pentru cetățean. Pentru cel care ajunge într-o instanță nu este suficient să știe că judecătorul său este independent. Este necesar ca justițiabilul să își poată urmări dosarul fără dificultăți și să primească o soluție într-un termen rezonabil și, pe cât posibil, previzibil. Digitalizarea nu trebuie să fie un scop în sine și nici simpla transformare a hârtiei într-un document electronic, ci un mijloc de accesibilizare a justiției pentru cetățean, precum și un mijloc de a reduce activitățile administrative inutile, permițând comunicarea simplă cu instanța și lăsând judecătorului mai mult timp pentru ceea ce numai judecătorul poate face, respectiv să studieze cauza și să o soluționeze. Același lucru este valabil pentru inteligența artificială: poate fi un instrument de sprijin, dar nu un substitut al judecătorului. Specializarea magistraților, reorganizarea instanțelor și parchetelor, precum și folosirea mai eficientă a resurselor trebuie evaluate printr-un criteriu simplu: dacă ele conduc sau nu la o justiție mai bună pentru persoana care are nevoie de ea. Măsurile propuse privind dosarul electronic, specializarea, reorganizarea hărții judiciare și transparența hotărârilor urmăresc tocmai această schimbare de perspectivă.

Independența nu înseamnă lipsa răspunderii, după cum răspunderea nu trebuie transformată într-un instrument de control asupra magistratului. Între cele două trebuie construit un echilibru real. Un sistem judiciar care solicită societății să aibă încredere în el trebuie să accepte, la rândul său, transparența, evaluarea și discuția deschisă despre propriile probleme. Hotărârile trebuie să poată fi cunoscute și înțelese, deciziile administrative trebuie motivate, iar disfuncționalitățile nu trebuie ascunse de teama că recunoașterea lor ar afecta imaginea justiției. Dimpotrivă, încrederea se construiește atunci când problemele sunt recunoscute și corectate. Reforma trebuie făcută împreună cu magistrații și cu celelalte profesii juridice, dar nu exclusiv pentru acestea. La capătul fiecărei reforme trebuie să rămână aceeași întrebare: avem un sistem în care magistratul poate decide liber, iar cetățeanul poate primi, într-un timp rezonabil, o soluție independentă, competentă și corect motivată?

Măsurile din sinteză detaliate

12.1 Delegările și detașările vor fi strict limitate prin impunerea unor durate maxime cumulative, prin interzicerea delegărilor încrucișate, precum și prin obligativitatea organizării unui concurs pentru ocuparea funcțiilor de conducere după ocuparea acestora prin delegare pentru o perioadă de maximum șase luni. Funcțiile de vicepreședinte vor fi ocupate prin concurs similar cu cel organizat pentru funcția de președinte. Concursurile pentru funcții de conducere vor fi organizate obligatoriu de două ori pe an, pe baza unui calendar anunțat de Secțiile Consiliului Superior al Magistraturii până la finalul lunii ianuarie. Componența comisiilor de examen se va stabili aleatoriu dintre judecătorii și procurorii care îndeplinesc condițiile pentru a face parte dintre acestea, constituind atribuție de serviciu ce nu poate fi refuzată, iar plaja privind membrii din afara sistemului judiciar va fi lărgită. Componența comisiilor de examen se va publica, pentru a fi verificate conflictele de interese și participarea în alte comisii. Un judecător sau procuror poate fi membru al unei comisii de examinare o singură dată în decursul a 3 ani. Aceeași regulă se aplică și în cazul membrilor care nu sunt magistrați. Nu vor exista membri de drept.

12.2 Completurile de judecată trebuie să fie stabile, iar repartizarea aleatorie a dosarelor să fie garantată. Situațiile în care un membru al completului poate fi înlocuit se stabilesc limitativ prin lege, iar modificările se vor face numai pentru motive obiective, care vor fi expres menționate în dosar. Suplimentar, se impune un audit extern, independent și periodic al repartizării aleatorii, ce se va extinde asupra aplicației informatice, a regulilor de utilizare, a intervențiilor umane și a modificării parametrilor, concluziile acestuia fiind publicate.

12.3 Consiliul Superior al Magistraturii va fi legitimat de întregul corp profesional. Membrii aleși ai Consiliului vor fi desemnați prin vot la nivel național, în cadrul fiecărui corp profesional: judecătorii din toată țara, indiferent de instanță, vor alege membrii secției pentru judecători, iar procurorii de pe lângă toate parchetele vor alege membrii secției pentru procurori, cu reprezentarea echilibrată a instanțelor și parchetelor și cu proceduri clare de alegere și revocare. De asemenea, membrii colegiilor de conducere ale instanțelor și parchetelor vor fi aleși de adunările generale și vor primi un rol întărit în deciziile de organizare internă. Toate hotărârile colegiului de conducere vor fi motivate, sub sancțiunea nulității, și publicate pe site-ul instanței.

12.4 Cariera magistraților trebuie să fie bazată pe competență. Promovarea nu se va mai realiza în niciun caz doar pe baza evaluării dosarului profesional, devenind obligatorii pentru toate nivelurile proba scrisă și probele pe criterii verificabile și contestabile. Va fi eliminată promovarea pe loc, în care magistratul continuă aceeași activitate, la aceeași instanță sau același parchet, dar primește un salariu mai mare. În acest scop, componența comisiilor de examen va fi stabilită în mod aleatoriu dintre judecătorii și procurorii care îndeplinesc condițiile necesare pentru a face parte din acestea, participarea constituind o atribuție de serviciu care nu poate fi refuzată. Totodată, va fi extinsă categoria persoanelor din afara sistemului judiciar care pot fi desemnate în aceste comisii. Componența comisiilor de examen va fi publicată, în vederea verificării eventualelor conflicte de interese și a participării membrilor în alte comisii. Un judecător sau procuror va putea face parte dintr-o comisie de examinare o singură dată într-un interval de 3 ani, aceeași regulă aplicându-se și membrilor care nu au calitatea de magistrat. Nu vor exista membri de drept. Interviul pentru promovarea la Înalta Curte de Casație și Justiție va fi revizuit.

12.5 Inspecția Judiciară trebuie să fie reformată cu scopul asigurării imparțialității sale. Inspectorul-șef, adjunctul său și inspectorii judiciari vor fi selectați prin concursuri organizate de CSM, cu comisii independente, pe baza unor criterii publice, reguli de incompatibilitate și control judecătoresc. Repartizarea lucrărilor de inspecție și orice intervenție asupra lor vor fi verificabile și supuse unui audit extern, independent, periodic al repartizării aleatorii. Procedurile disciplinare trebuie să devină mai clare, mai transparente, aceasta presupunând publicarea soluțiilor de clasare de către Inspecția Judiciară și a celor date de Secțiile Consiliului Superior al Magistraturii de la data pronunțării, chiar dacă nu sunt definitive, iar controlul jurisdicțional în cazurile disciplinare trebuie întărit. Nu în ultimul rând, trebuie să fie clarificată protecția magistraților ca avertizori de integritate. Va fi clarificată calitatea procesuală activă a Inspecției Judiciare în cauze privind hotărâri ale Secțiilor și Plenului CSM, altele decât cele disciplinare.

12.6 Intervențiile procurorilor ierarhic superiori în dosare trebuie să fie limitate la cazuri expres prevăzute. Procurorul general și procurorii-șefi DNA și DIICOT nu trebuie să mai poată interveni în orice dosar penal, infirmând măsurile și soluțiile procurorului de caz pentru aspecte de oportunitate;

12.7 Competența de investigare a infracțiunilor săvârșite de magistrați trebuie reevaluată în vederea asigurării unei răspunderi penale eficiente, cu păstrarea garanțiilor necesare protejării independenței acestora;

12.8 Lupta împotriva violenței domestice trebuie să fie întărită prin implementarea unui instrument unic de evaluare a riscului, folosit de poliție, parchete și instanțe, prin monitorizarea electronică generalizată a agresorilor față de care a fost dispusă o interdicție de apropiere, precum și prin desemnarea unor procurori specializați;

12.9 Reprezentanții autorităților competente trebuie să stabilească un acord cu sistemul judiciar pentru eșalonarea predictibilă a drepturilor salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive, compatibil cu capacitatea bugetară a României. Salarizarea personalului din sistemul judiciar va fi discutată cu reprezentanții acestuia, cu recunoașterea și acordarea respectului cuvenit muncii depuse de judecători, procurori și personalul auxiliar din justiție.

12.10 În întregul sistem de justiție va fi implementat un singur dosar electronic integrat cu ECRIS V, cu migrarea datelor. Cele două centre de date finanțate anterior prin PNRR trebuie să devină funcționale. Este necesară interconectarea cu celelalte instituții publice pentru obținerea rapidă de informații necesare soluționării dosarelor. Plata taxelor, depunerea cererilor și consultarea dosarelor trebuie să se realizeze pe o platformă unică. Digitalizarea integrală a dosarelor și utilizarea inteligenței artificiale în vederea eficientizării soluționării cauzelor și respectării unui termen optim și previzibil sau cel puțin rezonabil va deveni o prioritate. În virtutea principiului transparenței actului de justiție și a creșterii încrederii în sistemul judiciar, hotărârile judecătorești vor fi publicate integral, cu posibilitatea verificării motivării ce a stat la baza soluției din dispozitiv. Transparența privește inclusiv hotărârile în cauzele de competența Înaltei Curți de Casație și Justiție. Vor fi regândite schemele de personal, pe baza discuțiilor cu reprezentanții sistemului judiciar și evaluării nevoilor sistemului, ținând cont de sistemele digitale de suport existente sau ce urmează a fi dezvoltate în termen scurt. Blocarea cauzelor de la repartizare va fi interzisă. Va fi regândită reglementarea și utilizarea mijloacelor alternative de soluționare a cauzelor.

12.11 Harta judiciară va fi reorganizată prin comasarea instanțelor foarte mici și prin stabilirea unei structuri unice de parchet activ pe lângă toate judecătoriile din județ. Se va realiza o specializare aprofundată a judecătorilor, în mod special în domenii cu o legislație complexă (achiziții publice, proprietate intelectuală, insolvență, infracțiuni informatice etc.). Cazurile în care pot fi create completuri specializate vor fi doar cele expres prevăzute de lege, colegiile de conducere stabilind doar numărul și componența lor, ținând seama de criterii obiective, ce vor fi stabilite prin lege.

12.12 Registrul Comerțului trebuie să devină mai rapid, cu asigurarea securității cibernetice a MyPortal ONRC și a interconectării cu alte baze publice de date. Autoritatea Națională pentru Cetățenie va trece în subordinea MAI, astfel încât să fie asigurată cooperare cu Inspectoratul pentru Imigrări și Evidența Populației.

12.13 Va fi organizată o structură specializată în cadrul Ministerului Justiției cu competența de a monitoriza toate litigiile în care autoritățile administrației publice sunt parte și de a identifica tipurile recurente de cauze, astfel încât să fie reevaluate practicile administrative și să fie evitate viitoare litigii, prin redactarea de ghiduri și îndrumări pentru administrație, precum și prin formularea de propuneri legislative;

12.14 Se va asigura un mecanism permanent de consultare cu avocați, notari, executori judecătorești și experți judiciari. De asemenea, experții vor fi evaluați periodic pe baza unor indicatori obiectivi, cu consecințe asupra menținerii în corp, asigurându-se în același timp plata predictibilă a sumelor datorate de stat, inclusiv a onorariilor avocațiale;

12.15 Va continua efortul de dezvoltare a infrastructurii, inclusiv prin valorificarea fondurilor din noul cadru financiar multianual, cu scopul de a asigura sedii noi sau reabilitate pentru instanțe și parchete, precum și de a moderniza unitățile medicale ale Ministerului și laboratoarele teritoriale INEC;

12.16 Combaterea corupției redevine prioritate a sistemului judiciar;

12.17 Efortul ANABI de recuperare a prejudiciilor trebuie susținut, inclusiv cu folosirea sistemului informatic integrat ROARMIS 2 la potențial maxim și interconectarea cu alte instituții publice. Identificarea, indisponibilizarea, confiscarea și valorificarea bunurilor trebuie să fie o componentă esențială a procesului penal;

12.18 Este necesară o luptă coordonată pentru a preveni închiderea dosarelor penale ca efect al prescripției. Noi instrumente legislative trebuie să introducă reducerea mijloacelor procedurale pur dilatorii, soluționarea prioritară a cauzelor apropiate de prescripție, modificarea termenelor de prescripție, regândirea naturii lor, identificarea unor soluții de continuare a judecării cauzelor de aceluiași/acelorași judecători, cu excepția situațiilor de ieșire a acestora din sistemul judiciar, precum și reevaluarea procedurilor de cameră preliminară.

MINISTERUL JUSTIȚIEI · CAPITOLUL 13

Reziliență democratică și coeziune socială

Viziunea Guvernului

Democrația trebuie să fie capabilă să se apere fără să renunțe la principiile care o definesc. Ingerințele externe, operațiunile coordonate de manipulare informațională și amenințările hibride pot afecta încrederea în instituții, pot distorsiona dezbaterea publică și pot vulnerabiliza procesele electorale, iar statul trebuie să dispună de instituții capabile să le identifice rapid și să răspundă coordonat. În același timp, combaterea acestor fenomene nu poate justifica restrângeri arbitrare ale libertății de exprimare sau transformarea autorităților publice în arbitri ai adevărului. Rolul statului este să identifice operațiunile coordonate, infrastructurile și mecanismele prin care acestea sunt desfășurate, să asigure transparența și aplicarea legii și să ofere cetățenilor informații credibile despre amenințările identificate. Răspunsul trebuie construit împreună cu presa, mediul academic, societatea civilă și partenerii europeni, într-un sistem în care capacitatea instituțională și garanțiile libertăților democratice se consolidează reciproc.

Reziliența democratică nu se construiește însă numai prin instituții și mecanisme de răspuns. O societate devine mai greu de manipulat atunci când cetățenii înțeleg mediul informațional în care trăiesc, pot distinge informația de manipulare, participă la viața comunității și au încredere că fac parte dintr-un proiect comun. Fracturile dintre generații, regiuni sau grupuri sociale, izolarea și pierderea sentimentului de apartenență pot fi exploatate și amplificate din exterior, motiv pentru care educația media, alfabetizarea digitală, participarea civică și coeziunea socială trebuie privite ca forme de prevenție democratică. România trebuie să construiască din timp această capacitate, inclusiv prin folosirea mecanismelor europene existente și prin adaptarea regulilor electorale la noul mediu informațional, astfel încât instituțiile și societatea să fie pregătite înaintea alegerilor din 2028, nu doar să reacționeze după apariția unei crize.

Măsurile din sinteză detaliate

13.1 Coordonarea națională a comunicării strategice. Va fi creată o structură centrală de comunicare strategică (STRATCOM) responsabilă de elaborarea și coordonarea politicilor publice în domeniul rezilienței informaționale și al combaterii ingerințelor externe. Structura centrală va elabora strategiile, procedurile și protocoalele comune de acțiune, va stabili responsabilitățile instituțiilor și va pregăti mecanismele de coordonare și comunicare publică pentru diferitele tipuri de incidente. Structura va asigura cadrul permanent de cooperare între autorități, fără a prelua atribuțiile lor operative.

13.2 Implicarea societății civile. Pe lângă structura centrală va funcționa un consiliu consultativ care va reuni reprezentanți ai presei, universităților, mediului de cercetare și organizațiilor neguvernamentale active în fact-checking și monitorizarea operațiunilor informaționale. Consiliul va asigura schimbul de expertiză între stat și societatea civilă, va putea semnala evoluții relevante și va contribui la evaluarea și îmbunătățirea politicilor și mecanismelor de răspuns, precum și la deciziile strategice privind politicile viitoare. De asemenea, consiliul consultativ va avea misiunea de avertizor ori de câte ori există riscuri privind libertatea de exprimare și accesul la informație.

13.3 Monitorizarea și analiza tehnică a operațiunilor informaționale. În cadrul structurii centrale va funcționa un centru tehnic permanent pentru identificarea și analiza ingerințelor informaționale externe și a operațiunilor coordonate de manipulare. Acesta va analiza în permanență rețelele și mecanismele de amplificare, infrastructurile digitale utilizate și originea operațiunilor și va putea publica alerte și rapoarte tehnice. Centrul nu va avea atribuții de moderare a conținutului și nu va decide răspunsul operativ al statului.

13.4 Răspunsul la amenințări hibride majore. Atunci când o amenințare depășește competența unei singure instituții sau poate afecta semnificativ securitatea, funcționarea instituțiilor ori procesele democratice, va fi activat, pe baza protocoalelor stabilite de STRATCOM, un mecanism interinstituțional de răspuns. În funcție de natura incidentului, va fi desemnată instituția care conduce răspunsul și vor fi coordonate schimbul rapid de informații, măsurile operative și comunicarea publică. În cazul amenințărilor asociate unor actori externi, răspunsul va putea fi coordonat și cu aliații și partenerii României.

13.5 Educație media și alfabetizare digitală. Ca formă de apărare preventivă, curriculumul pentru gimnaziu și liceu va integra treptat competențe de verificare a informațiilor, înțelegere a platformelor, algoritmilor și publicității țintite, precum și de identificare a conținutului generat sau modificat prin inteligență artificială, fără introducerea unei discipline noi. Profesorii vor beneficia de formare adecvată în cooperare cu organizații ale societății civile și în baza programelor finanțate european. În paralel, vor fi dezvoltate programe de alfabetizare digitală și media pentru adulți, cu accent pe persoanele cu competențe digitale reduse, privind fraudele online, deepfake-urile și tehnicile de manipulare.

13.6 Coeziune socială și implicare civică. Fracturile sociale, izolarea și neîncrederea pot fi exploatate și amplificate prin operațiuni de manipulare, astfel încât consolidarea coeziunii sociale reprezintă și o formă de reziliență preventivă. Vor fi susținute proiecte care aduc împreună persoane din generații, regiuni și medii sociale diferite, cu accent pe participare directă și experiențe comune. Pentru tineri va fi dezvoltat un program național voluntar de implicare civică, inspirat din modelele nordice de participare comunitară și complementar Corpului european de solidaritate (European Solidarity Corps), care să sprijine schimburile și proiectele comunitare și să întărească sentimentul de apartenență și solidaritatea socială.

13.7 Pregătirea alegerilor din 2028 și aplicarea legislației europene privind platformele. Pregătirea integrității proceselor electorale va începe din timp, prin stabilirea unor proceduri comune între AEP, ANCOM, STS, DNSC, MAI și centrul tehnic permanent pentru identificarea și analiza ingerințelor informaționale. Aplicarea Digital Services Act și a Regulamentului (UE) 2024/900 va fi integrată într-un mecanism clar de cooperare cu platformele, inclusiv în ceea ce privește transparența publicității politice, identificarea sponsorilor și verificarea cheltuielilor declarate în campanie.